Sorin ROSCA STANESCU

            Un analist politic, nu imi mai amintesc cine, a afirmat ca ne aflam in prezenta unui caz fara precedent. In timp de pace, sefii principalelor servicii secrete si-au parasit, simultan, posturile. A doua zi, a dracului coincidenta, la fel a facut si procurorul general al Romaniei. Si, cel putin aparent, totul se invarte in jurul controversatului caz Omar Hayssam. Disparut fara urma din Romania, dupa cum declara ministrul de Interne, dar cautat totusi pretutindeni de subordonatii domniei sale. Iar epicentrul rocadelor care urmeaza se plaseaza la Cotroceni. Intrebarea care se pune e urmatoarea: spectacolul la care asistam este consecinta unor decizii elaborate la Cotroceni, cu luciditatea necesara pentru o institutie de o asemenea anvergura, sau, pur si simplu, lui Basescu i-a sarit lantul de la bicicleta, cand a inteles ca este victima unei sinistre farse?

            Plecarea sefilor serviciilor secrete, in mod cert, nu s-a produs dupa o sedinta a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Desi contestata de catre liberali, aceasta institutie exista, este constitutionala si ar trebui sa functioneze atunci cand se iau decizii de o asemenea insemnatate cum este punerea sau auto-punerea pe liber a sefilor serviciilor inteligente si a procurorului general. Avem acum o prima certitudine. Si anume ca CSAT nu a fost intrunit, iar demisiile in lant s-au produs dupa o discutie cu Traian Basescu. Abia astazi, adica post factum, urmeaza ca acest important organism sa se reuneasca si vom putea afla mai multe. A doua certitudine este ca, daca va fi necesara azi o decizie, seful statului e, pentru prima oara, in minoritate. Pentru ca lipsesc doi dintre cei care, pana in prezent, i-au fost loiali, adica sefii SRI si SIE. Sa luam in calcul si o a treia informatie certa: intreg taraboiul politic este generat de misterioasa disparitie a lui Omar Hayssam. Cum a putut un singur personaj sa bulverseze serviciile secrete si Parchetul General? Ce stim si ce nu stim despre Hayssam? Cand s-a declansat criza ostaticilor, presedintele Romaniei s-a intalnit cu acesta de doua ori, in taina, la Cotroceni, pentru ca a treia oara sa ordone arestarea si incarcerarea sa. Pe motiv ca este terorist. Ulterior, institutiile statului s-au conformat, iar catre opinia publica s-au scurs informatii potrivit carora Omar Hayssam este teroristul numarul unu al Romanei. S-a mai afirmat insistent, in timpul crizei ostaticilor, ca serviciile secrete nu au fost straine de actiunile lui Hayssam. Dar acesta a tacut pana azi. Sa fie plecarea lui o rasplata? Deci urmatoarea certitudine este ca tavalugul impotriva sa, pornit pe drept sau pe nedrept, ramane ca Justitia sa se pronunte, a fost declansat nu din interiorul Parchetului General, in baza indiciilor furnizate de serviciile secrete si a probelor adunate de procurori, ci la comanda politica a lui Basescu. Urmeaza o alta certitudine: Omar Hayssam este pus in libertate de catre instantele judecatoresti, unul dintre motive fiind incalcari procedurale grave, savarsite de procurori in cazul sau. Si inca una: culmea coincidentei, procurorii de caz ai lui Omar Hayssam sunt Ciprian Nastasiu si Adriana Cristescu, aceiasi ca si in dosarul Rompetrol. Ambii acuzati de repetate incalcari ale legii si de o lipsa crasa de profesionalism. In mod straniu, insa, raspunderea pentru greselile procurorilor de caz si-o asuma Ilie Botos, prin demisia sa, in timp ce Ciprian Nastasiu si Adriana Cristescu cad, din nou, in picioare. Sa insemne asta ca pentru ei isi asuma altcineva raspunderea? Si cine ar putea fi misteriosul personaj, altcineva decat Traian Basescu? Emil Constantinescu, fosul sef al statului si presedinte CSAT o perioada dubla de timp decat Traian Basescu, deci un personaj politic care a avut acces la o cantitate mai mare de informatii furnizate de serviciile secrete, afirma raspicat, si nu este pentru prima data, ca Omar Hayssam este ofiter acoperit al mai multor servicii secrete. Inclusiv al unui serviciu secret roman. Nu exista nici un motiv pentru a pune la indoiala afirmatiile lui Emil Constantinescu. Aceasta este, iata, o noua certitudine cu care putem opera. De aici ar putea rezulta si “detaliul” ca aceasta realitate a fost asumata de seful statului, pentru ca nici el, in calitate de presedinte CSAT, si nici unul dintre principalii sai colaboratori, exdirectori ai serviciilor secrete, nu a dezmintit vreodata asertiunea de mai sus.

            Ne putem intreba, in aceste conditii, daca nu cumva Omar Hayssam este un ofiter obisnuit de informatii. Si nicidecum un terorist. Pentru ca, daca ar fi fost teroristul numarul unu al Romanei, chiar eliberat conditionat de catre instanta, serviciile secrete ar fi trebuit sa-l monitorizeze zi de zi. Iar plecarea lui din Romania ar fi fost evitata. Daca asa stau lucrurile, atunci nu ar fi existat nici un motiv ca cei patru “grei” sa demisioneze. Decat daca, in discutia purtata cu Basescu, acesta din urma ar fi avut una dintre obisnuitele sale iesiri colerice. Care a umplut paharul de rabdare al celor patru. Iar daca este real celalalt adevar, si anume ca Omar Hayssam este, totusi, terorist, dupa cum sustine destul de plauzibil si Ohanesian, atunci e de rau. Inseamna ca serviciile secrete si Parchetul nu au functionat. Si nici CSAT. Al carui presedinte e chiar Basescu. Iar daca vom afla ca Hayssam a fost si terorist si ofiter acoperit al unui serviciu secret roman si complice, impreuna cu acesta, la rapirea jurnalistilor, atunci Romania poate intra in analele Guinness Book. Cu Cotroceni cu tot.