Adio, dar raman cu tine!   august 29th, 2007

 

            Guvernul Tariceanu 2 ramane in picioare. Basescu, PD si PLD sunt lasati cu buza umflata in ceea ce priveste atat proiectul aniticipatelor, cat si cel al revenirii la putere.

            Situatia s-a clarificat. PSD, daca vrea cu adevarat sa introduca o motiune de cenzura, nu-l va vedea nominalizat pentru functia de prim-ministru pe Mircea Geoana. Basescu, nici in ruptul capului, nu va accepta un asemenea proiect. Pe care l-ar considera, pur si simplu, o ofensa adusa personalitatii sale accentuate. Dar la socoteala nu va iesi nici un guvern cum doreste presedintele. Adica PD-PLD. Intelegand acest lucru, democratii au declarat raspicat ca vor vota motiunea de cenzura introdusa de PSD pur si simplu pentru ca, astfel, s-ar ajunge la alegeri anticipate. Visul de aur al Cotroceniului. Si al partidului-remorca. Una peste alta, vom avea motiune de cenzura, pentru ca PSD nu mai poate da inapoi, dar Guvernul Tariceanu 2 ramane in picioare. Iar daca asta este clar, ce-ar mai fi de prognozat? Consecintele acestei noi zvarcoliri politice.

            Iata ca ceea ce pare a fi provizoriu se poate dovedi suficient de statornic in politica, pentru a sta pe val o intreaga legislatura. Inaintea alegerilor parlamentare si prezidentiale din 2004, faceam afirmatia ca Tariceanu, nominalizat pentru functia pe care o detine astazi in tandem cu Traian Basescu, in postura de candidat, era un premier de rezerva. Adica pe hartie. Ceea ce, cel putin din perspectiva politicianului care a ajuns sef al statului, era valabil. Traian Basescu avea de gand sa-l scoata din cursa cu prima ocazie. Provocand o criza politica si alegeri anticipate, in 2005. Dar, surpriza. Tariceanu s-a insurubat in scaun. In ciuda lupingurilor la care l-a fortat Cotroceniul. Lovind in stanga si-n dreapta, crezandu-se pus mesianic pe un cal mare, dotat cu sulita Sfantului Gheorghe si imaginandu-si ca oricine nu face sluj este un balaur, Traian Basescu si-a intors impotriva lui cea mai importanta parte a clasei politice si, astfel, parlamentarii nemairaspunzand la comenzile sale, proiectul anticipatelor a fost ratat. Tariceanu, luand pumni si din stanga si din dreapta – e adevarat, cei mai multi inveliti in manusi de catifea – si-a intarit pozitia, chiar in conditiile in care Guvernul sau din majoritar a ajuns minoritar si, apoi, ultraminoritar. Basescu i-a fortat, nici mai mult, nici mai putin, pe multi dintre adversarii naturali ai liberalilor, dar chiar si pe cei mai inversunati inamici ai lui Tariceanu sa se coalizeze, in mod tacit, protejandu-l pe premier. Cu toate efectele ciudate ale acestei situatii, si ea ciudata, in planul credibilitatii de care se bucura, in prezent, diversele partide si diversii politicieni.

            Unul dintre efectele cele mai spectaculoase a fost rasucirea Aliantei DA in jurul axei sale, prin cresterea PD, chiar atunci cand se afla la guvernare, in detrimentul PNL. Iar altul il vedem astazi. Cand PD, beneficiind de esecul actiunii de demitere a presedintelui, si-a consolidat cresterea de tip emotional din sondaje, transformand-o intr-o crestere reala. PD fiind perceput mai in opozitie decat PSD, in ciuda faptului ca socialisii, iar nu democratii, s-au aflat permanent in opozitie, in acest ciclu electoral. De aici si miscarea disperata a staff-ului PSD, prin anuntarea unei motiuni de cenzura – de fapt, de fundatura.

            Guvernul Tariceanu 2 ramane in picioare. Basescu, PD si PLD sunt lasati cu buza umflata in ceea ce priveste atat proiectul anticipatelor, cat si cel al revenirii la putere. In timp ce PSD va ramane in cautarea unei alte miscari spectaculoase, poate mai norocoasa, de natura sa-i asigure o crestere. Pe care, teoretic, o merita, fiindca a stat in opozitie patru ani si, alergand singur pe culoarul din stanga, ar trebui sa revina, ca alternativa la guvernare. Dar situatia de spagat in care se afla, de aceasta data, PSD, reprezinta ea insasi un nou handicap care ar trebui recuperat. Daca in cazul lui Tariceanu putem spune, in numele opozitiei sale, „adio dar raman cu tine”, in ceea ce-l priveste pe Mircea Geoana, tare mi-e teama ca va plati oalele sparte ale PSD. Si foarte curand.

Atat comentariile, cat si ping-urile sunt inchise.

Nu exista comentarii