Oare este o simpla intamplare   August 26th, 2009

 

Ziarul “Cotidianul” posteaza maine o informatie bomba. Romania refuza sa semneze Codul de Conduita pentru Achizitii Militare al Uniunii Europene. Presedintele Traian Basescu, cu manuta lui, a sters acest punct de pe ordinea de zi CSAT. Este o simpla intamplare? Sau aceasta atitudine este legata de “mata din sac”? Preiau integral dezvaluirea ziarului “Cotidianul” pe aceata tema. Profit de ocazie pentru a posta pe acest site si editorialul si interviul semnate de Cristian Unteanu in ziarul “Ziua”, pe o tema asemanatoare.

 

 

Romania nu respecta Codul de Conduita pentru Achizitii Militare al UE

 

Romania este singurul stat membru al UE si al Agentiei Europene pentru Aparare care a refuzat, de doua ori pana acum, sa semneze Codul de Conduita pentru Achizitii Militare. Codul a fost creat pentru o mai mare transparenta a comertului cu material militar si pentru a incuraja constituirea pietei europene de armament.

Primul refuz a fost inregistrat in 2007, imediat dupa aderarea europeana. Al doilea refuz al Romaniei a venit in 2009. Ministerul Apararii (MAp) a propus Consiliului National de Aparare a Tarii (CSAT) semnarea acestui document, dar acesta ar fi fost scos de pe ordinea de zi chiar de catre presedintele Traian Basescu, ne-au precizat surse guvernamentale.

Contactat telefonic, fostul ministru al Apararii Teodor Melescanu a confirmat pentru Cotidianul ca intr-adevar cererea MAp a fost scoasa de cateva ori de pe ordinea de zi a CSAT, deoarece nu avea si avizul Ministerului Economiei si Industriilor. Potrivit lui Melescanu, principalul motiv pentru care Romania a refuzat sa semneze Codul de Conduita pentru Achizitii Militare a fost acela ca “industria nationala de aparare nu ar fi facut fata concurentei externe, din acest motiv Ministerul Economiei si Industriilor nu a avizat semnarea chiar daca proiectul era aprobat pozitiv de MAp si MAE”. Fostul ministru al Apararii a mai adaugat ca semnarea acestui acord european ar fi insemnat deschiderea totala a pietei romanesti si crearea de conditii absolut egale intre firmele romanesti si cele europene. In 2007 s-a spus ca semnarea va fi amanata pana la constituirea Strategiei Nationale pentru industria militara romaneasca pentru a se “preintampina astfel prabusirea brusca si totala a industriei de armement”, a mai afirmat Teodor Melescanu.

Actualul ministru al Apararii, Mihai Stanisoara, nu ne-a putut explica motivele pentru care semnarea Codului de Conduita pentru Achizitii Militare a fost scoasa de pe ordinea de zi a CSAT, in 2009, deoarece se afla in sedinta de guvern, dupa cum ne-a declarat aghiotantul sau care a raspuns pe telefonul ministrului.

 

 Romania, singurul stat care nu accepta conduita UE

 Romania nu a semnat codurile Agentiei Europene pentru Aparare, prin care statele UE se obliga sa deruleze afaceri cu arme doar cu companii ce au primit aviz de securitate si sa respecte regulile transparentei in atribuirea contractelor.

 razvan.ciubotaru@cotidianul.ro

 Dupa aderarea la UE, in 2007, Romania a fost singura tara membra care a refuzat sa semneze Codul de Conduita pentru Achizitii Militare initiat de Agentia Europeana pentru Aparare. Nici autoritatile daneze nu au semnat documentul, insa Danemarca nu este membra a Agentiei.

Romania a refuzat practic sa semneze un cod UE care stabileste ca toate contractele pentru echipamente militare in valoare mai mare de un milion de euro sa fie incheiate de statele semnatare doar dupa obtinerea unui aviz de securitate de catre compania furnizoare. Potrivit Codului, solutia cea mai avantajoasa sub aspect economic (pretul si durata de viata a produsului) trebuie sa fie criteriul fundamental de selectie al furnizorului, iar Ministerele Apararii din statele semnatare trebuie sa ofere regulat Agentiei Europene pentru Aparare rapoarte privind contractele incheiate, valoarea acestora si explicatii pentru eventualele achizitii efectuate fara licitatie.

Potrivit Agentiei Europene pentru Aparare, semnarea Codului de catre toate statele UE, cu exceptia Romaniei, se explica prin recunoasterea de catre ministrii europeni ai Apararii a faptului ca acest Cod va incuraja formarea unei piete europene a echipamentelor militare.

Romania este, de asemenea, singurul stat UE care nu a semnat Codul de Conduita pentru Operatiunile Compensatorii (offset), elaborat in cadrul aceleiasi Agentii si intrat in vigoare in iulie 2009. Codul propune reducerea operatiunilor de offset si o mai mare transparenta a acestora. Statele semnatare vor oferi Agentiei informatii asupra tuturor operatiunilor compensatorii (inclusiv procentajul si tipul de offset acceptat), fie ca aceste operatiuni sunt parte din contractul de achizitie, fie ca sunt convenite separat. Alte prevederi importante arata ca operatiunile compensatorii, atat cele cerute, cat si cele acceptate, nu trebuie sa depaseasca valoarea contractului de achizitie si ca statele semnatare trebuie sa permita companiilor straine sa aleaga cele mai avantajoase oportunitati de afaceri in vederea indeplinirii obligatiilor de offset.

 

 Tranzactiile legale cu armament, in subordinea lui Videanu

 Agentia Nationala pentru Controlul Exporturilor – autoritatea nationala care supravegheaza tranzactiile cu armament si munitie – este in pericol sa fie desfiintata sau, in cel mai fericit caz, trecuta de sub tutela Ministerului Afacerilor Externe, care e controlat de PSD, in cea a Ministerului Economiei, condus de reprezentantul PDL

 cristian.oprea@cotidianul.ro

 Experti ai ANCEX si-au declarat, miercuri, ingrijorarea fata de preconizata desfiintare a acestei institutii, la scurt timp dupa izbucnirea scandalului legat de firma de comert cu armament si munitie in care a fost actionar Mircea Basescu, fratele presedintelui Romaniei. Acesta s-a retras din firma numai dupa aparitia scandalului declansat de presa.

            Regimul in care lucreaza ANCEX este unul din categoria “strict secret”, iar prin desfiintarea agentiei ar putea fi facute pierdute documente privind tranzactiile legale – mai vechi sau mai noi – cu armament si munitie. {i astfel urmele unor tranzactii ar putea disparea pentru vecie, au precizat pentru Cotidianul expertii acestei institutii.

            Sub acoperirea marii restructurari a “aparatului de stat bugetofag”, ANCEX ar putea fi desfiintata, iar atributiile sa-i fie preluate de o alta institutie sau ar putea trece de sub tutela Ministerului Afacerilor Externe – controlat de Partidul Social Democrat prin ministrul Cristian Diaconescu – sub cea a Ministerului Economiei – controlat de Partidul Democrat Liberal, prin ministrul Adriean Videanu.

  

Gestionarul comertului cu arme

 Conform prevederilor legii, Agentia Nationala de Control al Exporturilor este autoritatea nationala in domeniul controlului exporturilor de produse cu dubla utilizare, controlul exporturilor, importurilor si altor operatiuni cu produse militare si raspunde, impreuna cu Ministerul Afacerilor Externe, de aplicarea politicii Guvernului in acest domeniu.

            ANCEX controleaza modul de indeplinire a obligatiilor si a angajamentelor asumate de Romania prin tratatele, acordurile si aranjamentele internationale in domeniu si in conformitate cu legislatia si tratatele Uniunii Europene.

            Totodata, ANCEX acorda, la cerere, consultanta de specialitate agentilor economici si altor persoane interesate in efectuarea de operatiuni de comert cu produse militare sau cu dubla utilizare, supuse regimului de control.

            Nu in ultimul rand, ANCEX reprezinta, impreuna cu Ministerul Afacerilor Externe, Romania in cadrul activitatilor desfasurate de organizatiile si organismele internationale cu responsabilitati in domeniul controlului produselor militare, al exporturilor de produse cu dubla utilizare.

ANCEX autorizeaza operatiunile de export, import, tranzit international, transbordare, intermediere si asistenta tehnica pentru produse militare si operatiunile de export, intermediere si asistenta tehnica pentru produse cu dubla utilizare, cat si operatiunile care se efectueaza fara atingerea teritoriului fizic al Romaniei.

            Agentia este condusa in prezent de presedintele Liliana Minca (Ghervasuc) – ex-sefa Loteriei Romane -, care are rangul de secretar de stat. Ghervasuc a fost numita prin decizie a prim-ministrului Emil Boc. Ghervasuc reprezinta in Guvern aripa PSD-PC, ea fiind desemnata de conservatorii lui Dan Voiculescu.

 

 

Romania, o tara bananiera in UE

 

 Ne comportam in continuare ca o tara din lumea a treia in care contractele enorme de pe piata de armamente se deruleaza in conditii de non-transparenta, derulate de actori statali in colaborare cu diverse firme de consultanta. Comportament in afara regulilor de joc pe care, de ani de zile, organismele europene incearca sa le aplice pentru organizarea acestei piete atat de sensibile si manoase pe criterii de transparenta si impunand o serie de reglementari specifice prin intermediul Agentiei Europene de Aparare, dupa ce Comisia si Consiliul European, apoi si Parlamentul European, au adoptat cateva documente-cheie privind sistemul de achizitii publice in domeniu.

 La aceasta data, suntem, alaturi de Norvegia (care beneficiaza insa de un “parteneriat special”), a doua tara care nu au semnat Codul de Conduita si Codul de bune practici propuse de Agentia Europeana de Aparare. Primul semnal public dur ca ceva este in neregula in Romania a venit in martie 2007, atunci cand Nick Witney, directorul de atunci al agentiei, explica foarte clar dezavantajele enorme cu care se confrunta tara noastra.

 

“Licitatii directe”

Din momentul in care se stie ca Romania efectueaza licitatii fara sa fie obligata sa le anunte in termenii Codului de conduita european, atunci piata este considerata egala cu cea din lumea a treia unde cuvantul de ordine este “licitatia directa”. Exact ca pe pietele africane, spre exemplu, unde contractele se atribuie pe criterii de influenta politica, mita sau comisioane impartite intre diversele agentii de consultanta. Cele care, pentru a pregati terenul, lanseaza asa-numitele “zile de prezentare a tehnicii militare”, evenimente prin care se canalizeaza prima parte a comisionului si prile­juieste intalnirile interesante de rigoare intre decidentii na­tionali si reprezentantii de lobby ai firmei pro­du­catoare.

 Suntem in pozitia de a incalca reglementarile, cel putin moralmente. Tehnic insa, problema este deosebit de complicata si arata, din nou, cat de firave sunt prevederile reale ale pietei comune in domeniu.

 Ziarul Ziua va dezvalui in perioada urmatoare alte afaceri dubioase privind achizitiile de armament pe care ministrul Mihai Sta­nisoara, impreuna cu secretarul de stat Aurel Lascu, amiralul Gheorghe Marin, seful Statului Major General si cu aprobarea presedintelui Traian Basescu le-au demarat in cursul acestui an.

 

 

Cristian Unteanu 

 

 

Marele smen

 

 

Evident, comertul cu armament. Cea mai profitabila dintre industrii genereaza si profiturile directe cele mai importante. Dar si comisioanele pentru intermediari. Daca pentru acordurile comerciale in sine mai exista oarece posibilitate de control, dat fiind ca actorii sunt, in general, unii statali si doar putini sunt “negustorii privati ai mortii”, pe comisioane se duce marea batalie. Insesi statele producatoare se angajeaza in combinatii cu firme de consultanta, unele create ad-hoc pentru a acoperi comisioanele unei afaceri gigant.

 Iar banii se duc mai departe, prin procedeul arhicunoscut al cutiilor postale functionand in paradisurile fiscale, apoi mai departe, in termen de sub 24 de ore, in alte conturi inter­me­diare girate de firme de avocati pentru ca, in final, sa fie trimisi esalonat in banci din diferite tari ale lumii pe numele unor be­neficiari oarecare, intermediarii fictivi ai interme­diarilor consul­tantilor care au negociat afacerea in numele stapanilor lor.

 Aceasta este esenta marelui smen autorizat si acoperit decenii de-a randul de comu­nitatea europeana care s-a as­cuns sub prevederile art. 296 din Tratatul de la Roma din 1958 care a autorizat secretizarea contractelor privind comertul cu armamente pe motiv de securitate nationala. Chiar daca asta pare uluitor, de-abia in septembrie 2001 a fost posibila consultarea publica a listei de armamente prevazute de articolul respectiv, surpriza fiind ca, de fapt, se poate exporta absolut orice…Mai mult, la ora actuala exista pe piata doua “liste militare”, cea de-a doua fiind la fel de complexa, dar pusa la zi in acord cu noutatile tehno­logice la nivelul anului 2007. Numai ca, cu exceptia Romaniei (si a Norvegiei, dar care bene­ficiaza de un par­teneriat special datorita frontierei sale maritime deosebit de sensibile si prezentei rezervelor de gaze si petrol in sau in pro­ximitatea zonelor sale teritoriale), toate celelalte state membre au semnat de mult timp pro­tocoalele prevazute de Agentia Europeana pentru Aparare. Noi, chiar daca suntem formal membrii acestei Agentii, am refuzat constant semnarea Codului de conduita, tocmai fiindca asta ar fi restrans aria smenurilor uriase care s-au facut si continua nestingherite in domeniu sub acoperirea termenului “contract secretizat si cu date confidentiale”.

 Avem placerea sa numaram figuri ultracunoscute in acest mare smen. Din ce in ce mai multe devin publice. Este extrem de posibil sa mai aflam si multe alte lucruri senzationale. Dar ceea ce uluieste observatorii de la Bruxelles este coplesitoarea nonsalanta cu care opinia publica din Romania primeste aceste stiri, un tavalug care ar fi dus la demisia oricaruia dintre demnitarii unei tari care-si respecta statutul de stat de drept. Exemplul celebrelor fregate britanice cumparate de la fier vechi cu o suma de aproximativ 160 milioane de euro a fost discutat in extenso. Dar, dupa ce ne-am convins ca a fost un smen, acum, pe timp de criza, cand se guvernul se carpeste cu bani din im­prumuturi pentru a asigura plata salariilor si pensiilor, este in derulare o licitatie SF, in valoare de 500 milioane de euro, pentru moder­nizarea harburilor care si-au in­cheiat perioada de viata pre­vazuta de con­structor! Contractul initial pentru navele de la fier vechi este si acum acoperit de secretul gu­vernamental, asa cum este si caietul de sarcini pentru noua licitatie. Firesc, pentru ca atunci s-ar vedea ca, de fapt, trebuie inlocuit tot ceea ce exista, de la motoare la instalatia electrica si trebuie achizitionat armamentul minimal necesar. Un smen despre care nu vrea sa stie nimeni si nu va raspunde in final decat paznicul docului de la Constanta. De platit insa, cu tot cu comi­sioa­ne, vom plati noi. Si gata, ura si la gara, sa ne vedem sa­natosi la anul, de Ziua Marinei!

 Cristian Unteanu

Cititi si: