Megascandalul rachetelor   Septembrie 4th, 2009

Traian Basescu implicat pana in gat intr-o noua afacere cu arme 

 

Megascandalul rachetelor

 

Tripleta Basescu-Boc-Stanisoara a intepenit in pozitie de spagat, prinsa intre doua Hotarari secrete de Guvern si doua hotarari secrete CSAT

 

Racheta     *Tema rachetelor cu raza mica si foarte mica de actiune s-a transformat intr-un butoi de pulbere in relatiile dintre statul roman si statul olandez. *Prins pe picior gresit, Traian Basescu i-a interzis initial ministrului de Externe Cristian Diaconescu sa plece in vizita programata in tara lalelelor. *Punctul de plecare al unor tensiuni care au generat grave acuzatii ale oficialilor olandezi, vizand coruptia la nivel inalt din Romania, este o decizie ilegala si secretizata a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, luata la solicitarea expresa a lui Traian Basescu. *La 28 aprilie 2009, prin documentul secret S58, CSAT decide ca Romania sa cumpere, fara licitatie si fara concurs de oferte, un sistem integrat de rachete cu raza scurta si foarte scurta de actiune numit SHORAD VISSHORAD. Furnizorul urmand sa fie firma franceza MBDA. *Urmeaza, la 13 mai 2009, o Hotarare secreta de Guvern numarul S588. Prin care se decide ca valoarea acestui contract sa fie de 250 milioane euro, cu o extindere de inca 150 milioane. *In ziua de 24 august apar primele dezvaluiri legate de implicarea clanului Basescu, Mircea si Traian, in afaceri legate de comertul si traficul cu arme si legaturi periculoase intre aceste activitati si organizatiile teroriste. *Dar inca din 19 august, Departamentul de Investigatii al ziarului “Ziua” solicita informatii asupra contractului secret vizand dotarea Armatei Romane cu sistemul de rachete SHORAD VISSHORAD. *In aceeasi perioada, ziarul “Bursa” si Antena 3 fac dezvaluiri referitoare la firma DESINTCO, in care Mircea Basescu aparea ca actionar alaturi de persoane cunoscute pentru activitatile lor in comertul cu arme. *Autoritatile statului olandez incep sa lanseze declaratii prin care taxeaza Romania drept un stat in care coruptia a fost escaladata periculos. *Din motivele de mai sus, Traian Basescu intra in panica, astfel incat premierul Emil Boc semneaza la 26 august – la cateva zile dupa dezvaluiri, reactii externe si demararea anchetei “Ziua” – o noua Hotarare secreta de Guvern, S962, prin care, uluitor, este desfiintata prima hotarare, cea din 28 aprilie 2009. *La 15 ianuarie anul curent, ministrul Apararii, Mihai Stanisoara, a informat opinia publica de faptul ca Romania a demarat procedurile pentru achizitionarea sistemului de rachete sol-aer. In realitate, palma a fost batuta la Paris, in timpul vizitei pe care Traian Basescu i-a facut-o lui Nicolas Sarkozy. *Bugetul Ministerului Apararii Nationale nu are prevazut niciun capitol prin care sa fie permisa finantarea unui contract de achizitionare a rachetelor cu raza scurta si foarte scurta de actiune. *Din simplul motiv ca asemenea rachete se fabrica in Romania iar achizitionarea lor de pe piata externa ar distruge industria interna de Aparare, cel putin la acest capitol. *Iar pe piata armelor, pretul pe care urma sa-l platim a fost “incarcat” cu 80 milioane euro. *Aceasta afacere cu arme, pusa la cale de Traian Basescu impreuna cu Mihai Stanisoara, era parte a unei operatii mai vaste: francezii urmau sa demareze la Brasov fabrica de componente Airbus si, la Ghimbav, service-ul pentru elicopterele Puma, realizate de Eurocopter, componenta a EADS. *Dupa demisia sa in urma scandalului legat de firma lui Mircea Basescu, la solicitarea expresa a ministrului Economiei, Adriean Videanu, general in rezerva Aurel Cazacu, cel mai cunoscut dealer in comertul si traficul cu arme, a elaborat contractul cu EADS pentru fabrica de componente Airbus. *Simultan, intre “greii” Brasovului a inceput batalia pentru oferta de terenuri la pret piperat. Competitori: Constantin Nita, ministrul pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii in Cabinetul Boc si seful organizatiei PSD Brasov, George Scripcaru, primarul PD-L al Brasovului si Aristotel Cancescu, presedintele Consiliului Judetean PNL. *Pentru investitia uriasa preconizata, atat in ceea ce priveste componentele Airbus, cat si service-ul pentru elicopterele Puma, era necesara o firma de consultanta si de intermediere. *Exista decizia ca aceasta firma sa fie tocmai DESINTCO, societatea in care devenise actionar, cu 30 la suta, Mircea Basescu. Alaturi de Romeo Oita, Cristian Geamanu, generalul Sandu si fiica generalului Aurel Cazacu. De aceea, firma inca nu solicitase ca, in faimosul cod CAEN, sa figureze fabricarea si comertul cu arme. Pentru ca in aceste doua uriase afaceri, DESINTCO urma sa se implice in consultanta, intermediere si cooperare logistica. Si, atentie, nu erau afaceri incheiate cu statul roman. Ci cu o firma straina, adusa de Basescu ca investitor, in urma negocierilor cu Sarkozy. E sau nu e un grav conflict de interese? *Si referindu-ma din nou la firma DESINTCO, voi face precizarea ca aceasta ingloba o societate mai veche extrem de prospera, adusa in aceasta fericita situatie de faimosul Aurel Cazacu. In baza unor contracte, ghici cu cine? Cu Armata. *Asadar, Mircea Basescu, departe de a fi inocent, a fost trimis la inaintare de Traian Basescu iar, pentru participarea sa in DESINTCO cu 30 la suta, isi primea o generoasa rasplata, in baza unor contracte anterioare ale lui Cazacu cu Armata. Concret, este vorba de operatiunea “Grifon”. Dotarea cu sisteme multiple de lupta a unor vehicule de teren. Inclusiv cu rachete cu raza mica si foarte mica de actiune. Vine de se leaga, nu? Sa fie o mita in toata regula? *Dupa enuntul lui Stanisoara din 15 ianuarie vizand achizitionarea sistemului de rachete sol-aer, producatorii de armament din lumea intreaga se asteptatu sa participe la o competitie corecta, pe baze comerciale. *Inca la jumatatea lunii iulie, toti pretendentii credeau ca se afla in pragul unei licitatii, fiecare sperand s-o castige. *In aceasta situatie se afla si o societate olandeza, fabricanta a unui sistem de rachete sol-aer cu raza scurta si foarte scurta de actiune. De altfel, Olanda donase statului roman, in urma cu cativa ani, sistemul HAWCK. Olanda a fost scoasa cu brutalitate si cu cinism de pe piata, in urma unui aranjament politic si financiar foarte dubios, pus la cale de Traian Basescu.

 

 

Cele doua tipuri de rachete care urmau sa fie livrate Romaniei de firma MBDA din Franta

 

1. Mistral 2, produsa de concernul MATRA, este o racheta sol-aer autoghidata pe energia calorica a gazelor evacuate de ajutajul aeronavei tinta, cu raza scurta de actiune (6 km) eficienta impotriva avioanelor si elicopterelor care evolueaza sub inaltimea de 3.000 m. Racheta cantareste 18,7 kg. Ea este livrata in varianta portabila, transportata in rucsac port container (Man-Portable Air Defense System/ MANPADS) si manevrata de doi infanteristi sau montata pe platforme mobile precum transportoare amfibii blindate, masini de lupta ale infanteriei, alte vehicule de teren.

http://www.army-technology.com/projects/mistral/mistral2.html

 

 

 2. VL MICA, produsa de concernul MATRA, este varianta sol-aer derivata din racheta aer-aer cu acelasi nume care echipeaza avioanele franceze Rafale si Mirage 2000. Face parte tot din clasa rachetelor autoghidate pe fascicol infrarosu, cu raza scurta de actiune (15 km), fiind eficienta asupra aeronavelor care evolueaza la inaltimi mici si medii (pana la 6.000 m). Greutatea rachetei fiind de 112 kg si lungimea de peste 3 m, ea necesita o platforma de lansare cu 4 rampe montate pe sasiul unui camion. Sistemul de cercetare radar si control al dirijarii rachetei pe traiectorie e montat pe un alt camion.

http://shrinkify.com/16h2 

CA-94M este racheta noastra portabila sol-aer, construita in la Crangu lui Bot dupa  o licenta Strela-2M /9K32M (SA-7b “Grail cod NATO). Raza sa de actiune importiva aeronavelor care zboara sub 3.000 m este de 5 km. Racheta cu tot cu containerul de lansare cantareste 15 kg, fiind operata de un singur infanterist.

http://www.armyrecognition.com/Russe/Armes/SA-7_Grail/SA-7_Grail_Russe_Description.htm

 

 

Precizare

 

Din cele 6 programe de inzestrare ale MApN, doua sunt destinate Fortelor Aeriene Militare (FAM): achizitionarea avioanelor multirol si inlocuirea sistemelor de rachete sol-aer cu raza medie de actiune, vechi de 35-40 de ani. Sistemele de rachete cu raza medie de actiune (bataie = 30-40 km) sunt in inzestrarea FAM intrucat ele sunt destinate apararii unor centre economice si administrative dens populate. Rampele lor de lansare au amplasamente fixe in padurile din jurul Bucurestilor, Ploiestilor si altor orase.

 

Marile unitati (Corpul de Armata sau Divizia) din subordinea Statului Major al Trupelor Terestre dispun de propriile mijloace de aparare AA (artilerie AA calibru mic si mediu, rachete AA portabile). Bateriile de artilerie AA (montate pe camioane) si instalatiile portabile de rachete AA sunt destinate apararii Punctelor de Comanda de campanie sau a coloanelor de blindate in mars. Trupele de Uscat detin un numar suficient de rachete AA portabile ca urmare a procesului de reducere a efectivelor si tehnicii de lupta din ultimii 20 de ani.

 

Pentru acoperirea nevoilor apararii teritoriului national, FAM n-are ce face cu rachetele livrate de MBDA, intrucat potrivit normelor sale tactice, soseaua de centura a Bucurestilor ar trebui pur si simplu presarata din 10 in 10 km cu cate o baterie de rachete MICA cu raza scurta de actiune (Short Range Air Defense/ SHORAD) sau din 5 in 5 pentru rachetele Mistral 2 cu raza foarte scurta de actiune (VSORAD).

 

 

Istoricul incidentului diplomatic romano-olandez

 

Raportul Ministerului Olandez al Afacerilor Externe privind justitia din Romania

In data de 28 august, chiar in ziua in care ministrul Roman de Externe Cristian Diaconescu anuntase ca va face o vizita de lucru in Olanda,  Ministerul Olandez al Afacerilor Externe a publicat un raspuns la raportul Comisiei Europene din 22 iulie si l-a trimis catre Camera Reprezentantilor de la Haga. Raportul atragea atentia ca Romania si Bulgaria inca fac eforturi prea mici pentru a combate coruptia si crima organizata, iar modul in care administreaza fondurile UE este inca deficitar. In plus, raportul avertiza ca Guvernul olandez va continua sa faca presiuni la nivel european pentru ameliorarea situatiei in ambele tari.Daca ameliorarea nu se va produce, vor exista consecinte asupra transferului de fonduri UE catre cele doua tari si asupra aderarii lor la spatiul Schengen. Scrisoarea pe care ministrul pentru Afaceri Europene, Frans Timmermans, ministrul de Externe, Maxime Verhagen, si ministrul Justitiei Ernst Hirsch Ballin au semnat-o la 28 august sublinia totodata ca mai sunt inca multe neajunsuri in justitia din Romania si Bulgaria, mentionand inclusiv “lipsa vointei politice de a implementa reforme ireversibile”. Executivul de la Haga arata deasemenea ca cele doua tari nu depun suficiente eforturi pentru a permite cetatenilor lor sa beneficieze deplin de pe urma oportunitatilor oferite de statutul de membru al UE. Guvernul olandez a subliniat ca este esential ca ambele tari sa faca progrese reale, pentru a evita deteriorarea credibilitatii UE.  

Trebuie precizat ca, la insistentele Olandei si ale altor tari, Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) a fost agreat ca o preconditie pentru aderarea Romaniei si Bulgariei la UE. Olanda considera ca MCV trebuie sa fie pastrat si in continuare, pentru ca permite celorlalte state membre si Comsiei Europene sa monitorizeze indeaproape si sa pastreze reformele necesare pe agenda politica. Dat fiind ca aderarea la spatiul Schengen va insemna disparitia controalelor la granitele interne ale celor doua tari, guvernul olandez considera ca aceasta n-ar trebui sa se intample pana cand nu va exista suficienta incredere in randul partenerilor Schengen. Dupa cum sublinia documentul olandez, Romania si Bulgaria inca sufera de pe urma coruptiei la scara larga, inclusiv in randul fortelor de politie, in timp ce pentru Schengen este nevoie de recomandari impecabile in ceea ce priveste combaterea traficului de persoane si a imigratiei ilegale.

 

Amintim ca Olanda este recunoscuta ca fiind una dintre cele mai critice tari membre UE in privinta stadiului reformei justitiei si luptei anticoruptie din Romania si Bulgaria. La inceputul acestui an, Haga a avertizat ca Romania si Bulgaria risca sa se confrunte cu masuri suplimentare din partea UE, daca pana in vara nu prezinta rezultate concrete in domeniul Justitiei. In plus, Olanda a fost una dintre tarile care au cerut ca Mecanismul de cooperare si verificare aplicat Romaniei si Bulgariei sa ramana în vigoare. Mai mult, Olanda a sustinut recent ca Romania sa fie sanctionata si financiar, prin suspendarea fondurilor europene, daca raportul de anul acesta pe Justitie nu constata progrese suficiente.

 

Anularea vizitei lui Cristian Diaconescu la Haga

In data de 2 septembrie, in urma aparitiei raportului Ministerului Olandez al Afecrilor Externe,  seful diplomatiei romanesti Cristian Diaconescu anunta ca isi va anula vizita de lucru programata in Olanda pentru 2 si 3 septembrie. In cadrul vizitei de doua zile la Haga, Diaconescu urma sa aiba o intrevedere cu membrii Comisiei de Afaceri Europene a Camerei Reprezentantilor, carora trebuia sa le prezinte progresele facute de Romania in domeniul justitiei. In cursul zilei de 3 septembrie, comisia urma sa dezbata raportul de monitorizare al Comisiei Europene privind Romania. Diaconescu a explicat ca a decis sa anuleze vizita sa la Haga deoarece, in opinia MAE roman, raportul Ministerului Olandez al Afacerilor Externe are “accente radicale” si “interpretari excesive”. “Ministerul Afacerilor Externe a aflat cu surprindere din presa de demersul Guvernului Olandei de a transmite catre Camera Reprezentantilor a acestei tari o evaluare publica avand accente radicale privind functionarea statului de drept in Romania, precum si interpretari excesive asupra raportului Comisiei Europene privind Mecanismul de Monitorizare si Verificare”, se arata in comunicatul ministerului. Totodată, MAE considera ca gestul de a face public documentul mentionat era “inamical si nepotrivit in relatia dintre doua state ale Uniunii Europene”. “Acest gest contravine spiritului si deschiderii dintre cele doua state, reliefate de cooperarea economica excelenta, din care rezulta ca firmele olandeze fac profit in Romania, situandu-se pe locul I in ceea ce priveste capitalul total investit (peste 4,5 miliarde euro)”, se arata in comunicat. Diaconescu a mai explicat apoi ca, de obicei, nu sunt uzuale astfel de demersuri, ca un ministru de externe sa mearga in fata unui legislativ strain si sa prezinte un anumit aspect al afacerilor interne ale tarii. “De obicei, nu facem astfel de demersuri; ca sa va spun foarte clar. De regula, ma rog, reprezentantii diplomatiilor, fie dintr-un anume gen de rezerva, fie dintr-o anume idee de a se proteja, nu se angajeaza intr-un dialog, mai ales in zona parlamentara, unde, evident, libertatea de opinie este cat se poate de larga. Dar, am considerat ca este util si necesar sa avem o clarificare chiar cu cei care au exprimat unele puncte de vedere, mai ales din zona guvernamentala. Si acest lucru s-a intamplat in Olanda; nu s-a intamplat in alte tari”, a explicat Diaconescu.

 

Ambasada Olandei la Bucuresti a raspuns la anularea vizitei spunand ca regreta decizia lui Diaconescu, insa a tinut sa atraga atentia ca publicarea unei evaluari privind justitia romana este parte a unei proceduri standard si ca nu a fost redactata în anticiparea vizitei. “Ambasada Olandei regreta anularea vizitei ministrului Diaconescu. Vizita sa ar fi fost o oportunitate excelentă de a consolida relatiile bilaterale si de a discuta, printre altele, cele mai recente evolutii privind reforma judiciara din Romania”, a comunicat biroul de presa al Ambasadei, la solicitarea NewsIn. Totodata, ambasada arata ca “vizita ministrului Diaconescu era destinata partial informarii Parlamentului olandez privind eforturile de reformare ale Romaniei”. “Publicarea scrisorii catre Parlament, in care Guvernul olandez evalueaza raportul Comisiei Europene privind mecanismul de cooperare si verificare este parte a unei proceduri standard, in cadrul careia Guvernul informeaza Parlamentul pe teme relevante. Evaluarea nu a fost redactata in anticiparea vizitei ministrului Diaconescu”, mai explica Ambasada Olandei. In plus, potrivit Ambasadei, “evaluarea nu contine nicio pozitie privind eforturile Romaniei de a indeplini obiectivele stabilite prin mecanismul de cooperare si verificare care sa nu fi fost deja cunoscuta de Guvernul roman”. “Olanda va ramane intr-un dialog strans cu Romania privind această chestiune si alte probleme europene”, conchide Ambasada.

 

Razgandirea lui Cristian Diaconescu

In seara zilei de 2 septembrie, Cristian Diaconescu s-a razgandit si a decis sa intreprinda totusi vizita de lucru din Olanda. “Seful diplomatiei romane, Cristian Diaconescu, a decis sa participe joi la sedinta din cadrul legislativului olandez, ca urmare a discutiei telefonice din această seara (miercuri – n.r.) intre ministrii de externe ale celor doua state, precum si a clarificarilor primite pe canale diplomatice de la partea olandeza”, anunta un comunicat  al MAE. Acest demers are ca scop sustinerea intereselor Romaniei chiar in ziua in care se va lua decizia privind pozitia Olandei asupra functionarii Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) care vizeaza Romania, preciza ministerul.

 

Reactia presei olandeze

Presa din Olanda scria in 3 septembrie despre “enervarea” ministrului Cristian Diaconescu care initial si-a anulat in ultimul moment o vizita la Haga, ca apoi, dupa ce omologul sau olandez i-a explicat ca este vorba despre o “neintelegere”, oficialul roman sa se razgandeasca si sa isi ceara chiar scuze. “Natura neintelegerii ramane neclara, dar ministrul roman s-a hotarat sa vina in Olanda si si-a cerut scuze pentru precedenta anulare a vizitei”, scria Nieuws. “Guvernul tarii balcanice este suparat din cauza criticilor olandeze privind reformele din justitie ale tarii”, relata la randul sau cotidianul De Telegraaf.. “Guvernul roman mai este suparat si din cauza ca Olanda face presiuni in cadrul UE ca Romania si Bulgaria sa fie sanctionate, daca nu fac progrese in lupta impotriva coruptiei”, continua articolul. Publicatia NRC Handelsblad consemna, la randul ei, incidentul diplomatic, si atragea atentia asupra modului in care a perceput Bucurestiul gestul Guvernului olandez: “Faptul ca acest document a fost publicat in ajunul vizitei lui Diaconescu, ministru al social-democratilor, nu a fost o coincidenta, potrivit partii romane”. Pe de alta parte, ziarul sublinia ca Olanda s-a bazat pe raportul Comisiei Europene cand a formulat acele critici, dar ca, de asemenea, “merge un pas mai departe: Guvernul sustine ca slaba combatere a coruptiei ar putea afecta distribuirea fondurilor europene pentru Romania si aderarea la spatiul Schengen. Aceste aspecte nu se regasesc in raportul CE, atragea atentia NRC.

 

Presedintele Romaniei i-a spus noii ambasadoare olandeze la Bucuresti ca MCV nu poate fi legat de alte procese din UE

Presedintele Romaniei, Traian Băsescu, a primit-o in 2 septembrie la Palatul Cotroceni pe Maria Wilhelmina Josepha Antonia Van Gool, ambasadorul desemnat al Olandei, in cadrul unei intalniri care a marcat debutul oficial al misiunii acesteia in Romania. Cu aceasta ocazie, Basescu a subliniat ca evaluarile olandeze privind neajunsurile care greveaza inca actul de justitie reflecta concluziile raportului din luna iulie intocmit in MCV al Comisiei Europene, pe care seful statului l-a apreciat ca fiind corect. Pe de altă parte, Traian Basescu a tinut sa-si exprime dezacordul privind incercarile de conectare a MCV cu alte procese din Uniunea Europeana, precum accesarea fondurilor europene sau aderarea la Spatiul Schengen. Seful statului a mentionat ca, pe tema MCV, dialogul intre ministerele de externe trebuie sa continue.

 

Ajuns la Haga, Diaconescu le explica parlamentarilor olandezi ca Romaniei ii displace cuvantul “sanctiune”

Potrivit cotidianului De Telegraaf, in dimineata zilei de 3 septembrie, in timpul unui dejun de lucru cu parlamentarii olandezi, Cristian Diaconescu le-a explicat acestora ca romanilor nu le place cuvantul “sanctiune”, folosit in raportul redactat de Guvernul olandez. Dupa intalnirea cu Diaconescu “cuvantul ’sanctiuni’ nu a mai fost folosit aproape deloc”, au declarat ulterior parlamentari olandezi citati de publicatia mentionata. Totusi, precizeaza aceasta, ministrul pentru Afaceri Europene a propus ca aderarea noilor tari membre ale UE la spatiul Schengen sa fie amanata pana cand sunt indeplinite toate criteriile. Potrivit evaluarii lui Frans Timmermans, Romania si Bulgaria nu pot indeplini aceste criterii pana in 2011, termenul la care cele doua tari si-au propus sa intre in spatiul Schengen. De asemenea, potrivit De Telegraaf, “o reducere a fondurilor europene planeaza inca în aer”.

Trebuie totodata amintit ca mai  multe partide olandeze, printre care VVD (liberal), SP (social-democrati) si PVV (de extrema dreapta), au cerut sanctiuni mai dure pentru Romania si Bulgaria. CDA (crestin-democrat) si Uniunea Crestina au vrut sa stie care sunt optiunile in această chestiune. In cadrul dezbaterii, Timmermans a declarat ca nu exista sustinere in cadrul UE pentru sanctiuni mai dure si ca Olanda este deja cea mai ”severa” tara.

Parlamentarii din comisia de afaceri extrene au atras atentia, in cadrul dezbaterii, si asupra altei probleme ridicate de ministrul roman. Romania detine o granita externa a UE la mare, ceea ce prezinaă foarte multe riscuri din punctul de vedere al crimei organizate si al activitatilor ilegale. Partidul VVD a indicat ca este de preferat ca Romania sa foloseasca fondurile UE pentru consoliderea granitei de est.In paralel, potrivit unor informatii din alte surse, membrii Comisiei pentru Afaceri Europene din Camera Reprezentantilor ar fi decis, in dezbaterea ce a urmat discutiilor cu ministrul roman de Externe Cristian Diaconescu, sa adopte o pozitie legata de raportul Comisiei Europene privind monitorizarea pe justitie a Romaniei mai blanda decat propunerile facute de membrii Guvernului olandez, in sensul ca nu doresc impunerea de sanctiuni Romaniei si nici impunerea clauzei de salvgardare. Parlamentarii olandezi ar cere poe de alta parte continuarea MCV, ceea ce este in linie si cu alte pozitii din UE. Decizia este foarte importanta in perspectiva viitoarei reuniuni a ministrilor de externe ai UE (CAGRE), unde se va discuta despre raportul MCV, conturandu-se astfel o abordare unitara la nivel european.

 

Dezvaluirea ziarului “Ziua”

 

(http://www.ziua.ro/display.php?data=2009-09-02&id=257848)

Cititi si: