Somatie in dublu sens   Octombrie 20th, 2009

 

srs_editIeri, situatia s-a limpezit. Intentiile celor doua tabere politice, presedinte si alianta nou creata, au fost bine precizate. Traian Basescu a declarat ferm ca, daca guvernul domnului Croitoru nu va fi validat de Parlament ori daca acesta isi depune mandatul, fie il va desemna din nou, fie va numi un candidat politic, recrutat din PD-L, fie va renunta pur si simplu, lasand sarcina formarii unui nou executiv pe seama presedintelui ce va sa vina. In timp ce toate partidele si formatiunile din Parlament, cu exceptia PD-L, doresc ca omul ales de Traian Basescu sa isi depuna mandatul ca seful statului sa organizeze consultari cu partidele iar in urma acestora, constatand ca exista o majoritate parlamentara solida, sa-l desemneze pe Klaus Johannis. Sunt doua pozitii ireconciliabile. E clar ca una dintre parti incalca prevederile Constitutiei. Si se face vinovata de adancirea crizei. Sunt eu oare subiectiv atunci cand arat cu degetul spre Traian Basescu?

Nu mai revin asupra tezei indelung dezbatuta si definitiv lamurita ca regula de baza a democratiei este ca minoritatea se supune majoritatii. Atat timp cat s-a creat o majoritate, Traian Basescu si PD-L au obligatia de a se conforma principiului democratic. Problema insa devine mai grava atunci cand ne gandim la cele doua Romanii. La Romania reala si la Romania din capul presedintelui Traian Basescu. Din acesta perspectiva, dezvolt mai jos o demonstratie pe care am facut-o luni seara, la Realitatea TV, la “Ora de foc”. Traian Basescu are o legitimitate indiscutabila data de faptul ca in urma cu 5 ani a fost votat de majoritatea celor care s-au prezentat la urne. Mandatul, ca si autoritatea sa, se intemeiaza pe votul direct al cetatenilor Romaniei. In urma cu un an, populatia Romaniei a ales tot prin vot direct, in sistem uninominal, noul Parlament. Ei bine, orice majoritate creata in Parlamentul Romaniei beneficiaza de aceeasi legitimitate si autoritate ca si cea detinuta de presedinte. Daca nu cumva una mai mare, intrucat Parlamentul poate sa-l suspende sau sa il demita pe presedinte, in timp ce acesta din urma nu poate decat sa dizolve Parlamentul si asta cu indeplinirea unei conditii cu totul si cu totul exceptionale. Pozitia presedintelui de ignorare a vointei majoritatii Parlamentului, dincolo de faptul ca echivaleaza cu punerea tunurilor pe aceasta institutie fundamentala a statului si cu o catastrofa economica si de imagine a Romaniei, creeaza o Romanie fictiva care nu are niciun fel de legatura cu Romania reala. O Romanie in care presedintele genereaza un conflict absurd intre doua majoritati: una de acum cinci ani, iar alta de acum un an. Este mai mult decat un razboi romano-roman. Pentru ca nu ar putea exista doua majoritati, daca multi dintre romani, printre care se numara si autorul acestor randuri, nu ar fi votat, de buna credinta fiind, in urma cu cinci ani pe Traian Basescu iar, in urma cu un an, un parlamentar al actualei majoritati. Asadar presedintele ne propune nu numai o sfasiere nationala, ci si o autoflagelare de tip masochist a unor indivizi care creeaza masa critica a ambelor majoritati. De aceea, Basescu este vinovat pentru escaladarea crizei.

Si asta in timp ce tot el, sustinut de PD-L, lanseaza pe piata marota unor forte anti-reformiste, care s-au constituit intr-o majoritate ad-hoc. Pai aceste “forte anti-reformiste” au trimis Romania fix in groapa cea mai adanca a crizei? Ele au ratat incasarea gratuita a aproape un miliard de euro, care in acest an ar fi contribuit la modernizarea statului?

Cititi si: