Sorin ROSCA STANESCU

Postez un material de pe site-ul lui Ovidiu Ohanesian. Urmeaza dezvaluiri la greu, pe care mi le asum

Grosul banilor pentru campania prezidentiala vine din afaceri cu armament, prin intermediul lui Stanisoara si Videanu, din afaceri legate de infrastructura rutiera si feroviara, prin intermediul lui Radu Berceanu si din afaceri cu produse petroliere si tigari. Acestea din urma sunt patronate de Vasile Blaga – care, in prezent, este si ministru de Interne – si acoperite de Sorin Blejnar, seful ANAF. Postez astazi, ca un fel de material de deschidere al dezvaluirilor care urmeaza, informatii socante pe care le furnizeaza, pe blog-ul sau, Ovidiu Ohanesian. In cursul saptamanii viitoare, voi dezvalui, cu toate documentele care probeaza acest fapt, una dintre cele mai mari fraude din istoria recenta a Romaniei, legata de produsele petroliere. Pe axa Blejnar – Blaga. Primul se afla, in calitate de faptuitor, in ancheta penala, cel de-al doilea este ditamai ministrul de Interne. Pentru moment, Ohanesian.

Surprize-surprize cu Vasile Blaga la TV

Invitat la antena mogulului, ministrul demisionar si-a cam iesit din fire, dezvaluind de voie, de nevoie, culisele maronii ale ultimului scandal ce a zguduit din temelii Ministerul Administratiei si Internelor. Degetul acuzator al lui Blaga a fost indreptat catre Dan Nica, cel care nu a fost in stare sa-i demita pe sefii deposedati de certificate ORNISS inca din luna septembrie. Uite asa am aflat ca, desi nu le sta in caracter, ofiteri superiori M.A.I. cu functii de raspundere sunt cercetati de procurori pentru grave incalcari ale legii.

“S-au copiat transcripturi dupa inregistrari cu mandat de siguranta nationala sau de crima organizata, fara a avea dreptul la acest lucru”, a spus apasat Blaga, ocolind subtilitatile scandalului scurgerilor de informatii de la fostul doi s’un sfert.  Si fiindca “Buldogul” pedelist ne-a scutit de amanunte despre persoanele in cauza, va putem spune ca elementele afacerii au fost clarificate imediat dupa episodul demiterii, in cotidianul Gazeta de Nord-Vest din Satu Mare. Principalul erou al scandalului “scurgerii de informatii DGIPI” fiind nimeni altul decat faimosul comisar-sef Remus Span, adjunct (la acea data) al sefului Inspectoratului General al Politiei de Frontiera Nelu Pop, demis si el cu aceiasi ocazie. Jurnalistii satmareni au aflat ca  biroul lui Span fusese sigilat, apoi i s-a efectuat o perchezitie fulger la domiciliu. Dupa ce magistratii Parchetului de pe Langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au deschis 2 dosare pe numele sau (unul pentru divulgarea de secrete, iar celalalt pentru favorizarea infractorului), Span a recurs la o schema invatata de la interlopii cu gulere albe pe care-i patrona. S-a internat in spital si si-a tras un certificat care atesta ca nu poate suporta regimul penitenciar. “Ala micu’”, cum este mangaiat in cercurile masonice Remus Span, nu este la prima abatere. A fost protagonistul multor scandaluri de coruptie in M.A.I., de fiecare data fiind scos basma curata si promovat in functii de conducere la interne, sub aripa protectoare a ministrului Blaga. Daca ar fi sa ne luam dupa fostul sef al Sectiei SRI Satu Mare, colonelul Vasile Ionel, Span nu este doar corupt, ci chiar “coordonatorul coruptilor”. 

Si totusi… Incaierarea generala pe Directia Generala de Informatii si Protectie Interna este justificata prin reteaua de informatori (cea mai importanta resursa umana a Securitatii) sau prin continutul dosarelor puse la naftalina? Tablagii-veterani spun ca adevarata putere doi s’un sfert sta in cronicile militiei comuniste. Atitea cat au supravietuit generalului Suceava, fost gabor de Dambovita, din ordinul caruia au fost carbonizate arhivele in doua etape. Odata in focul Revolutiei si a doua oara cu ocazia mineriadei din 13-15 iunie 1990. Rapoartele CFI (control financiar intern) despre delapidari “in paguba avutului obstesc” ale celor care vin din Romania de ieri, dar o conduc pe cea de astazi sau aventurile lor homosexuale, ar face deliciul publicului larg. Daca nu ne credeti, cititi epopeea fostului gestionar Gheorghe Florescu, “Confesiunile unui Cafegiu”, publicata la Editura Humanitas in 2008. Cat priveste episodul fugii celui mai cautat, arestat si judecat terorist al Romaniei Omar Hayssam, vesnicul pedelist al internelor s-a apalat pe maini in direct fara nicio jena. Ne-a scos ochii cu raportul comisiei care a cercetat evenimentul. Vezi Doamne, s-a ajuns la concluzia ca Ministerul de Interne nu avea atributii in supravegherea teroristului. Asa sa fie oare? Chestorul-sef Virgil Ardelean, fost sef al DGIPI sub ministeriatul Blaga este de alta parere.

“Cazul Hayssam. Mi-am dat demisia dupa seful SRI si SIE desi DGIPI a transmis semnalarea despre intentia plecarii din tara la toate autoritatile competente”, declara Vulpea nu cu mult timp in urma. Poate ne lamureste ministrul Blaga cine erau “autoritatile competente” in 2006, cand ocupa aceiasi functie. Sau poate nu.

Reteaua „Vasile Blaga”

Unul dintre cititorii blogului mi-a trimis un material extrem de interesant despre actualul ministru de interne Vasile Blaga. Il voi publica integral pentru ca este deosebit de amanuntit si dezleaga multe din enigmele ultimilor 4 ani de guvernare.

 

“Cum a ajuns nasul hotilor ministru de interne al Romaniei?

Actualmente ministrul Vasile Blaga controleaza Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Dezvoltarii Regionale, Directia Generala a Vamilor, Politia de Frontiera, Directia Generala Anticoruptie, AVAS-ul, Transgazul si Parchetul General. Pe langa ca este dublu ministru, Vasile Blaga este secretarul general si eminenta cenusie a PDL, partid unic de guvernamant, amicul de sprit si sfetnicul de taina al presedintelui Romaniei, Traian Basescu, si posibil candidat de prim-ministru al Romaniei. I se spune Buldogul, la fel cum era poreclit ultimul ministru de interne al ultimului dictator al Romaniei, Tudor Postelnicu, intrat in istorie cu celebra cugetare “Am fost un dobitoc”. Vasile Blaga nu este insa un dobitoc, ci doar un catelus al celui ce se vrea noul dictator al Romaniei.

 

Blaga rimeaza cu spaga

Actualul ministru de interne si secretar general al PDL este originar din comuna Petrileni judetul Bihor. A absolvit Facultatea de Mecanica din cadrul Institutului Politehnic Timisoara si a fost repartizat ca inginer la Uzina Mecanica din orasul Stei (fost Petru Groza) din judetul Bihor, la care a ajuns director comercial. S-a casatorit cu o colega de facultate de naționalitate maghiara din municipiul Satu Mare, Nevezi Violett Margareta, si are o fiica majora, recent casatorita. In timpul evenimentelor din decembrie 1989 a fost ales presedinte al Consiliului Frontului Salvarii Nationale (CFSN) Stei, iar ulterior vicepresedinte al CFSN Bihor. In 1990 a fost ales deputat FSN, iar in perioada 1991 – 1993 a exercitat functia de prefect al judetului Bihor din partea FSN. Dupa iesirea de la guvernare a PD (FSN), a detinut functia de director al Directiei  Regionale Vamale Oradea (1993-1996), care avea arondate judetele Bihor, Satu Mare si Maramures, situate la frontiera cu Ungaria si Ucraina.

In perioada cat a fost sef al Directiei Regionale Vamale Oradea a fost o sluga credincioasa a fostului presedinte al PD, Petre Roman, laudandu-se ca avea sarcina sa procure bani de cosnita pentru familia acestuia si bani negri pentru partid. In timpul directoratului sau era de notorietate ca se lua spaga de mii de marci sau dolari la angajarea vamesilor, carora li se pretindea ulterior o contributie lunara, motiv pentru care in zona au aparut și s-au raspandit versurile: “Ma numesc Vasile Blaga, dar numele meu adevarat e spaga”. De exemplu, Vasile Blaga venea frecvent la Satu Mare, unde intr-un apartament (nr.30) din blocul 55 din cartierul Micro 16 (situat la iesirea spre Oradea) i se aduceau pungi cu bani si tinere animatoare pentru partidele de poker pe care le incingea si nu numai.

 Colector de bani negri pentru partid

In perioada 1996-2000, Vasile Blaga a fost senator PD de Bihor, dar si-a mentinut controlul asupra Directiei Regionale Vamale Oradea prin promovarea in fruntea acesteia a fostului sau adjunct Calin Vesa. In anul 2001, dupa ce Traian Basescu l-a rasturnat pe Petre Roman din fruntea PD, Vasile Blaga a trecut de partea lui Basescu, care, fiind si primar general al Capitalei, l-a adus la Bucuresti si l-a facut presedinte al organizatiei municipale Bucuresti a PD, iar apoi l-a promovat secretar general al PD, trasandu-i ca sarcina principala colectarea de bani negri pentru partid din lucrarile angajate si prestarile de servicii realizate de Primaria municipiului Bucuresti (asfaltari, salubrizare, igienizare sau renovare scoli, intretinere parcuri si lacuri, inchirieri de spatii comerciale s.a). In aceeasi perioada a fost angajat expert parlamentar, precum si consilier al directorului general de la Luxten, care-l platea cu 700 euro lunar. In noiembrie 2004, Vasile Blaga a fost ales senator PD de Bucuresti, iar in decembrie a fost numit consilier prezidential pe probleme de aparare, securitate si siguranta nationala, dupa care a fost investit ministru al Administratiei si Internelor in guvernul Aliantei DA PNL-PD, exercitand aceasta functie pana in aprilie 2007. In noiembrie 2008 a fost reales senator PD-L de Bucuresti, iar in decembrie 2008 a fost investit ministru al Dezvoltarii Regionale in guvernul PDL-PSD. In data de 30 septembrie 2009, in urma revocarii ministrului Dan Nica, a fost desemnat vicepremier si ministru interimar al Administratiei si Internelor.

Nasul unor afaceristi penali

In perioada cat a fost prefect, director al Directiei Regionale Vamale Oradea, senator, ministru, presedintele organizatiei municipale Bucuresti si secretar general al PD, Vasile Blaga a intrat in relatii de afaceri cu numerosi afaceristi dubiosi din Oradea, Satu Mare si Bucuresti, unii cu antecedente penale, care au fost cu totii cercetati penal pentru evaziune fiscala, contrabanda sau alte infractiuni. Cu concursul lui Blaga, au reusit insa sa scape de tragerea la raspundere penala, desii unii dintre ei au fost arestati. Pentru a salva aparentele, Blaga a aplicat cu toti acesti afaceristi metoda nasitului, devenindu-le nas de casatorie ori nas de botez la copii. In acest fel a relizat afaceri si profituri substantiale cu afaceristii Radu Pentie, Mircea Sumalan si Coriolan Pop -Bruchental din Oradea si cu afaceristii Viorel Cardos si Dumitru Pop din Satu Mare.

Finii nasului Blaga au derulat afaceri banoase cu alcool, bere vrac, ulei alimentar, produse petroliere si lucrari finantate cu bani publici. Cu totii au fost anchetati pentru evaziune fiscala, contrabanda sau alte infractiuni (fals si uz de fals), doi dintre ei fiind si arestati (Coriolan Pop-Bruchental si Dumitru Pop). Trei dintre ei (Mircea Sumalan, Coriolan Pop-Bruchental si Viorel Cardos) au derulat afaceri petroliere cu sprijinul nasului Vasile Blaga, care era actionar semnificativ (detine 374.000 actiuni, in valoare de 10 miliarde lei vechi, reprezentand 1,7% din capitalul social) la Societatea comerciala Petrolsub SA din Suplacu de Barcau, judetul Bihor, care a fost cea mai importanta societate de forare, extractie si prelucrare de petrol din Transilvania, pana ce a fost falimentata cu cativa ani in urma. Totodata, Vasile Blaga a fost prieten bun (inclusiv de sprit si de poker) cu directorul general Tudor Cladovan de la SC Petrosub. Concret, celor trei fini le-au fost livrate produse petroliere in valoare de zeci de miliarde de lei vechi, pe care nu le-au mai platit furnizorului si, de multe ori, nu le-au inregistrat in gestiunea firmelor lor.

Un ministru santajat si santajabil

Astfel, unul dintre prietenii si finii sai, Radu Pentie, patronul grupului de firme Perami din Oradea, s-a ocupat cu afaceri cu alcool si bere vrac de import, fiind unul din cei mai mari importatori din nord-vestul Romaniei si sponsor important al campaniilor electorale ale PD. In anul 1996, ca sef al Directiei Regionale Vamale Oradea, Vasile Blaga a favorizat firma Perami SA Oradea, semnand o dispozitie catre Vama Oradea ca importurile efectuate de aceasta firma sa fie vamuite la valoarea de factura, nu conform prevederilor Hotararii de Guvern nr. 864/1995. A fost singura firma care a beneficiat de acest tratament. Un alt fin, Mircea Sumalan, patronul SC SMG Total Group SRL Oradea, s-a ocupat cu afaceri cu produse petroliere (petrol, gazolina, benzina), indeosebi cu SC Petrolsub Suplacu de Barcau. Finii Pentie si Sumalan au avut dosare penale pentru infractiuni de contrabanda si evaziune fiscala, cu prejudicii de zeci de miliarde de lei, comise in perioada in care Vasile Blaga a fost seful Directiei Regionale Vamale Oradea si parlamentar de Bihor. Desi Politia a propus trimiterea lor in judecata, cu concursul lui Blaga, care avea prieteni la parchetele din judetul Bihor, dosarele lui Pentie si Sumalan au fost musamalizate, dispunandu-se scoaterea lor de sub urmarire penala. In cursul anului 2004, dosarele Pentie si Sumalan au fost redeschise insa de Parchetul General.

In luna decembrie 2004, intre cele doua tururi ale alegerilor prezidentiale, cand s-a vehiculat ca Vasile Blaga ar putea deveni ministru de interne daca guvernul va fi constituit de Alianta DA PNL-PD, comisarul Remus Span, fost sef al SIPI Satu Mare, pe atunci sef al Departamentului Politiei Judiciare a PNA, a facut copii de pe dosarele lui Pentie si Sumalan, in care era vizat si Blaga, si le-a predat chestorului Virgil Ardelean, seful Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna din Ministerul Administratiei si Internelor. Blaga a fost santajat cu dosarele respective, intre cele doua tururi ale alegerilor prezidentiale, cand era seful de campanie a lui Traian Basescu, incat a promis ca dupa ce Basescu va pierde, cum estimau toate sondajele, va aduce tot PD-ul in PSD, unde venisera deja o parte din liderii care au facut parte din echipa lui Petre Roman. Traian Basescu a castigat insa Presedintia Romaniei, iar Vasile Blaga a devenit ministru de interne. El a fost insa santajat si este santajabil in continuare cu dosarele Pentie si Sumalan, chiar daca au fost inchise din nou, dupa ce procuror general al Romaniei a devenit Laura Codruta Kovesi, la promovarea careia in aceasta funcție a avut o contribuție esențiala.

Eliberat din arest ca sa nu vorbeasca despre Blaga

Un alt fin, Coriolan Pop-Bruchental din Oradea, patronul firmei S.C. Coriolan S.R.L., a carui sotie, Ionela Pop-Bruchental, a fost consateana si este una din apropiatele lui Blaga, devenind deputat PD in legislatura 2004-2008, a fost implicat in afaceri cu ulei alimentar de import si produse petroliere cu SC Petrolsub Suplacu de Barcau. Coriolan Pop-Bruchental a fost condamnat la 22 februarie 2006 de Curtea de Apel Pitesti la 4 ani si jumatate de inchisoare cu executare pentru contrabanda, evaziune fiscala si fals material in inscrisuri oficiale, intrucat a introdus in tara, fara a achita taxe vamale, zeci de transporturi de ulei alimentar in numele unor firme apartinand unor cetateni arabi plecati din Romania. Dupa condamnarea definitiva a reusit sa se sustraga de la executarea pedepsei o perioada, in timp ce nasul Blaga era ministru de interne. Pana la urma a fost incarcerat, dar, dupa ce a amenintat in arest ca va spune totul despre implicarea nasului Blaga, a fost pus in libertate intr-un mod mai mult decat curios.

Afaceri Hard cu petrol si uzine

Un alt fin al ministrului Blaga este afaceristul Viorel Cardos din comuna Bixad, judetul Satu Mare, care a fost patronul firmelor SC Hard SRL si SC Hard CVI SRL, de cativa ani in procedura de faliment. In cursul anului 1998, cu sprijinul nasului Vasile Blaga, pe atunci senator, si a ministrului Industriilor, Radu Berceanu, finul Viorel Cardos a vandut SC Petrom SA, prin firma SC Hard SRL, o benzinarie neprofitabila, situata in localitatea Iojib din judetul Satu Mare, in care a investit aproximativ un miliard de lei vechi si pentru care a incasat circa 21 de miliarde de lei vechi. In contractul de vanzare-cumparare s-a consemnat ca aceasta statie de benzina includea si un motel cu restaurant si un atelier de reparatii auto, dar in realitate acestea nu existau decat ca proiect, fiind sapate doar fundatiile la data incheierii tranzactiei. SC Hard SRL Bixad a mai facut afaceri profitabile, prin intermediul nasului Blaga, cu SC Petrolsub SRL Suplacu de Barcau, de la care a preluat produse petroliere in valoare de zeci de miliarde de lei vechi, din care o mare parte nu au fost achitate niciodata furnizorului. SC Hard Bixad figureaza și printre principalii furnizori de servicii pentru Petrolsub: saparea de santuri, curatarea de santuri infectate, dezafectarea sondelor, ecologizarea perimetrelor petroliere si redarea terenurilor catre agricultura, lucrari a caror autenticitate era greu de verificat si in plus erau suprafacturate.

O alta afacere nasita de Vasile Blaga si Viorel Cardos a fost cumpararea SC Multimec SA Marghita din judetul Bihor, o uzina mecanica tehnologizata in ultimii ani ai regimului comunist, la un pret mult subevaluat. Cu ajutorul judecatorului sindic Maria Rosca de la Tribunalul Bihor, SC Hard SRL a cumparat activele SC Multimec SA la pretul de 4,75 miliarde de lei vechi, desi o firma romano-germana facuse o oferta de 20 de miliarde de lei vechi. Pentru aceasta afacere, judecatorul sindic Maria Rosca a fost arestata si trimisa in judecata de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Oradea pentru infractiunile de luare de mita si abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, fiind condamnata definitiv la 10 ani de inchisoare. In mod dubios, afaceristul Viorel Cardos nu a fost audiat si propus de parchet, prin rechizitoriu, ca martor al acuzarii, iar instantele de judecata nu l-au citat si audiat ca martor, desi ar fi trebuit cercetat si trimis in judecata cel putin pentru complicitate la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor. Ulterior, afaceristul Viorel Cardos a transferat activele SC Multimec de pe SC Hard SRL pe numele sau si le-a vandut ca persoana fizica cu bucata, obtinand aproximativ 40 de miliarde de lei vechi (un milion de euro la data respectiva).

In cursul lunii septembrie 2004, Directia Generala a Finantelor Publice Satu Mare a constatat, in urma unui control fiscal, ca afaceristul Viorel Cardos a comis, prin operatiuni frauduloase cu firmele sale SC Hard SRL si SC Hard CVI SRL, o evaziune fiscala cifrata la 40,2 miliarde lei vechi, cea mai mare parte a prejudiciului fiind cauzata prin operatiuni fictive cu mijloace fixe din patrimoniul SC Multimec Marghita. Directia Generala a Finantelor Publice a sesizat Inspectoratul Judetean de Politie Satu Mare, care a inceput urmarirea penala si a trimis dosarul la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Oradea, unde a fost musamalizat. Finul Viorel Cardos a parasit de cativa ani judetul Satu Mare pentru a se sustrage urmaririi penale si lichidarii judiciare declanșata de Ministerul Finantelor impotriva firmelor sale SC Hard SRL si SC Hard CVI SRL, stabilindu-se in municipiul Ploiesti, unde a intrat in afaceri cu tatal actualei presedinte a Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, fost director la societatea petroliera “1 Mai” Ploiesti. In anii 2000, Viorel Cardos s-a laudat unor apropiati ca ar construi case de vacanta pentru el si pentru Vasile Blaga intr-o localitate din jurul Bucurestiului, se pare ca la Mogosoaia.

Prins in ofsaid cu un hotel de patru stele la Viena

Ultimul fin cunoscut al ministrului Vasile Blaga este afaceristul Dumitru Pop din Satu Mare, poreclit Mitica Ofsaid, caruia i-a nasit recent un copil din a doua casatorie. Dumitru Pop este cunoscut ca un individ cu antecedente penale si afaceri dubioase. In anul 1989 a fost arestat de Procuratura Judeteana Satu Mare pentru complicitate la trecerea frauduloasa a frontierei, intrucat a fost prins in timp ce incerca sa treaca in Ungaria, pe raza judetului Satu Mare, un grup de circa 20 de cetateni de nationalitate germana din zona Banatului, carora le-a perceput cate 20-30.000 lei/ persoana si le-a confectionat pasapoarte false pe domicilii fictive din judetul Satu Mare, cu concursul unor sefi din Militia Judeteana Satu Mare. A fost eliberat insa dupa evenimentele din decembrie 1989 intrucat trecerea frauduloasa a frontierei a fost dezincriminata. In anul 2003, a fost arestat de Serviciul Teritorial al DNA pentru trafic de influenta intrucat i-a promis directorului SC Florisal SA (firma care s-a ocupat de salubrizarea municipiului Satu Mare), care era invinuit in dosarul fostului primar al municipiului Satu Mare, Horea Anderco, ce fusese arestat de DNA pentru fapte de coruptie si abuz in serviciu, ca va rezolva cu procurorul de caz sa nu fie si el arestat, daca-i cesioneaza gratis pachetul majoritar de actiuni ce-l detinea la SC Florisal.

Dumitru Pop s-a cunoscut cu Traian Basescu si cu Vasile Blaga dupa ce primul a devenit primar general al capitalei (in 2000), iar al doilea a preluat sefia organizatiei municipale Bucuresti a PD si distribuirea lucrarilor publice din capitala. Amandoi l-au ajutat ca firma sa SC Bella Consulting Construction SRL sa primeasca lucrari publice de milioane de euro in fiecare an: igienizari de scoli, care se rezumau la simple spoieli, decolmatari de lacuri, care erau putin vizibile, intretinere parcuri, lucrari de canalizare s.a. Dupa ce Traian Basescu a ajuns presedintele Romaniei, iar Vasile Blaga ministru de interne, Dumitru Pop a fost pus in libertate in dosarul in care fusese trimis in judecata de DNA pentru trafic de influenta. La scurt timp, Dumitru Pop i-a vizitat la Bucuresti, fiind dus in aceeasi zi de un taximetrist (Marian R.) la Ministerul Administratiei si Internelor si la Palatul Cotroceni. Taximetrul a facut o escala si la Primaria Generala a Capitalei, unde Dumitru Pop s-a intalnit cu viceprimarul Razvan Murgeanu, fostul subaltern al lui Traian Basescu si mana dreapta a acestuia in afacerile de la Primaria Capitalei, care a primit sarcina sa-i ofere noi lucrari publice in Bucuresti. Astfel ca in perioada 2005-2008, firma Bella Consulting Construction a beneficiat anual de lucrari publice de milioane de euro finantate de Primaria Generala a Capitalei. Mai mult, dupa inundatiile din 2005 firma lui Dumitru Pop a primit, prin incredintare directa de la Ministerul Mediului, condus de Sulfina Barbu, lucrari pentru inlaturarea efectelor inundatiilor in Banat si in Moldova, in valoare de circa 10 milioane de euro, desi firma acestuia nu avea niciun utilaj si niciun angajat de specialitate.

Dupa ce Vasile Blaga i-a nasit ultimul copil din actuala casnicie, Dumitru Pop a cumparat un hotel de patru stele in centrul Vienei (Reither, din lantul Best Western), la care se vehiculeaza ca ar avea o cota si nasul Blaga. Pe langa ca i-a prosperat firma, in actualul mandat prezidential al lui Traian Basescu a scapat si de problemele penale, fiind achitat in procesul pentru trafic de influenta de catre instantele judecatoresti din judetul Mures, unde a fost stramutata cauza. In ultimii ani, finul ministrului Vasile Blaga si amicul presedintelui Basescu a proferat amenintari cu moartea, transmitandu-i ca va angaja ucraineni care sa-i taie gatul, la adresa unui fost prefect al judetului Satu Mare, actualmente deputat PSD, caruia i-a reprosat implicarea in arestarea sa de catre DNA pentru trafic de influența. 

Control total prin nepotism si afacerism

In 2005, dupa ce Vasile Blaga a devenit ministru de interne, sotia sa a fost angajata sefa a Directiei Juridice si de Control din Ministerul Educatiei, desi nu avea pregatire juridica. In cursul acestui an, dupa ce a revenit la putere, ca ministru al Dezvoltarii Regionale din 22 decembrie 2008 si ca ministru al Administratiei si Internelor din 1 octombrie 2009, Vasile Blaga si-a implantat o serie de apropiati (rudenii, afini, prieteni, fosti subalterni) in fruntea unor institutii cheie ale statului roman. In prima parte a anului si-a instalat doi fosti subalterni din Oradea in fruntea Directiei Generale a Vamilor, respectiv pe Radu Marginean ca director si pe Dan Pulbere ca director adjunct. Pe fostul sau adjunct Calin Vesa l-a pus director al Directiei Vamale Regionale Cluj, care cuprinde toate judetele din nord-vestul Romaniei (Bihor, Satu Mare, Maramures, Salaj, Bistrita si Cluj). Pe consateana si fina sa Ionela Bruchental, care si-a pierdut deputatia, a facut-o director adjunct la Garda Nationala de Mediu.

In ultimele doua saptamani, dupa ce a redevenit ministru de interne, Vasile Blaga l-a numit sef al Inspectoratului National al Politiei de Frontiera pe chestorul Ioan Buda, fost sef al Directiei Politiei de Frontiera Oradea si bun amic de-al sau din vremea in care era director al Directiei Regionale Vamale Oradea. In fruntea Directiei Generale Anticoruptie l-a numit pe comisarul sef Liviu Popa, care-i este nepot si pe care tot el l-a promovat sef al Inspectoratului Judetean de Politie Bihor in 2005.  Fina si consateana sa Ionela Pop Bruchental a devenit saptamana trecuta vicepresedintele Autoritatii de Valorificare a Activelor Statului (AVAS).

Cireasa de pe tort este insa numirea recenta in postul de director general al Transgaz Medias a celui declarat ca fiind cel mai bun prieten al sau, Florin Muntean, fost coleg de armata si de facultate si mai recent nas de cununie al fiicei sale. Presedinte al organizatiei municipale Medias a PD-L, Florin Muntean a fost director general la Baza Auto Transport Medias pana in 2004, cand a fost ales deputat la alegerile parlamentare. In anul urmator s-a retras din Parlament pentru functia de director general la Transgaz, pe care a detinut-o pana in 2007, cand a fost inlocuit dupa ce PD a iesit de la guvernare. In perioada in care a fost director general al Transgaz, Florin Muntean a ramas actionar la Baza Auto Transport Medias, la care director general a fost numit un alt prieten al lui Vasile Blaga, Valer Crisan. In perioada respectiva, intre Transgaz si Baza Auto Transport Medias au fost incheiate contracte profitabile de sute de mii de euro. Tot in perioada respectiva, mai exact in 2007, Vasile Blaga a primit, conform declaratiei sale de avere, un imprumut de 500.000 RON (138.000 euro), pe termen de 10 ani, de la bunul sau prieten Valer Crisan. Florin Muntean si Valer Crisan au fost sponsori importanti ai campaniei prezidentiale a lui Traian Basescu din 2004, cand seful campaniei acestuia a fost amicul lor Vasile Blaga.

Florin Muntean si Valer Crisan sunt prieteni buni si cu Ioan Lascu, prim-procurorul Parchetului Medias de circa 30 de ani. Ioan Lascu este tatal Procurorului General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, numita in aceasta functie de presedintele Traian Basescu in 2005. Aceasta este filiera pe care o procuroare necunoscuta din Sibiu a devenit peste noapte sefa tuturor procurorilor din Romania si sluga credincioasa a presedintelui Traian Basescu si a ministrului de interne Vasile Blaga. Sa fie justitie pentru Vasile Blaga si prietenii sai!

Unul dintre imbogatitii politicii postdecembriste

Un vechi proverb glasuieste: „Spune-mi cu cine te insotesti, ca sa-ti spun cine esti”. Cred ca nu mai e nevoie de comentarii in cazul politicianului postdecembrist Vasile Blaga. Cu asemenea prieteni fini de afaceri, Vasile Blaga a facut nu numai cariera politica, ci si o avere pe masura. Vasile Blaga este unul din cei mai instariti politicieni din Romania, detinand case si terenuri in Oradea si in Bucuresti, masini de lux, sute de mii de euro in conturi si actiuni de peste un milion de euro.

Conform declaratiilor de avere din ultimii ani, ministrul Vasile Blaga detine o vila de 346 mp in Oradea, un apartament de 200 mp in Bucuresti (Aleea Alexandru), cumparat de la senatorul UDMR Verestoy Attila la pretul de 860.000 de euro, un teren de 378 mp in Oradea si un teren de 3 hectare in comuna Cihei-Sanmartin din judetul Bihor. In 1991, cand era prefect al judetului Bihor, Blaga a primit in concesiune un teren intravilan pe care si-a construit vila din Oradea (strada Closca nr. 33), in conditiile in care terenul era revendicat de un localnic (Ioan Aurel Radu), caruia ii fusese confiscat abuziv in 1951. Cu toate acestea, Vasile Blaga a reusit sa devina proprietarul terenului cu sprijinul justitiei bihorene. In 2002, printr-o hotarare a Consiliului Local Oradea, lui Vasile Blaga i-a fost atribuit un teren intravilan de 500 mp, in baza Legii nr.42 /1990 privind drepturile luptatorilor din Revolutia din Decembrie 1989, fiind incadrat „luptator remarcat prin fapte deosebite” si detinand certificatul de revolutionar nr.664, deși la Ștei a fost liniște totala in decembrie 1989. Acordarea acestui teren in baza Legii nr.42/1990 este cel putin dubioasa in conditiile in care Vasile Blaga avea o locuinta in proprietate in Oradea, iar motivul acordarii acestui teren nu putea fi altul decat pentru constructia unei locuinte. De altfel, in Legea nr. 341/2004, care a inlocuit Legea nr.42/1990, se prevede in mod expres  ca atribuirea unui teren intravilan se face doar daca beneficiarul nu dispune de o locuinta proprietate personala. In ce priveste domeniul auto, Vasile Blaga a detinut in ultimii ani un autoturism BMW, un jeep Freelander si o motocicleta Honda.

In ce priveste participatiile la diverse societati comerciale, Vasile Blaga si sotia sa detin actiuni, polite de asigurare si conturi la SC Petrolsub SA (374.000 actiuni), Banca Transilvania (280.870 actiuni), SC Broker SA (8.406 actiuni), SIF Banat-Crisana (8.000 actiuni), SC Romania Combi SA (692 actiuni), Banca Romexterra (248 actiuni), SC Mobila Alfa SA, SC Hiperion SA, SC UAMT SA, BRD, Bancpost, Raiffeissen Bank, Banca Ion Tiriac, BCR, ING, Nederlanden. In data de 27 septembrie 2005, Vasile Blaga si-a cesionat pachetul de 44% actiuni detinut la SC Mobimod SA Oradea, in valoare de 308.000 euro, firmei SC Master SA Oradea, la care era administrator controversatul afacerist Gheorghe Mudura, care a fost cercetat si arestat ulterior de DNA pentru spalare de bani si evaziune fiscala.

In ultimii ani, Vasile Blaga a detinut in conturi sute de mii de euro si sute de mii de lei (RON). In declaratiile de avere ale lui Vasile Blaga figureaza doua imprumuturi dubioase, unul de 600.000 RON de la Doina Stoina si unul de 500.000 RON de la Valer Crisan, pe care sustine ca le-a contractat, fara dobanda, pe termen de 10 ani, in data de 12 iunie 2007. Blaga n-a vrut sa furnizeze presei niciun fel de date despre cei doi creditori, rezumandu-se sa spuna doar ca sunt „doi prieteni”. El a motivat ca din cele doua imprumuturi, totalizand 330.000 euro la cursul de la data respectiva, a achitat restanta la locuinta cumparata de la senatorul UDMR Verestoy Attila cu 860.000 de euro. Luarea acestor imprumuturi este cel putin ciudata, in conditiile in care, conform unei estimari a valorii veniturilor declarate de Vasile Blaga, aceasta s-ar fi cifrat, la data de 14 iunie 2007, la peste un milion de euro. La fel de ciudata este inscrierea de catre Vasile Blaga in declaratia sa de avere a vanzarii unui apartament fiicei sale Agathe Cristina contra sumei de un miliard de lei, desi in Ardeal si la romani obiceiul este ca parintii sa le cumpere nu sa le vanda locuinte copiilor.