Sorin ROSCA STANESCU

Cotidianul: Tartoussi, inculpatul nr. 1 din “Fuga lui Hayssam”, a carat armament cu girul autoritatilor romane

Operatiunea „Arme pentru Egipt”, sub nasul lui Basescu!

Ecuatia pe care o dezvaluim astazi are urmatoarele elemente: Mustafa Tartoussi, trimis in judecata si acuzat de fuga lui Hayssam cu complicitatea sa, nava IMAM T si un transport de arme efectuat din portul Constanta, catre Alexandria-Egipt, realizat cu aceasta nava, agenturata de acelasi Tartoussi, prin firma sa Askila Shipping. Afacerea are loc la patru luni dupa ce inculpatul fusese trimis in judecata si la o luna dupa ce primise interdictie de a parasi Romania.

Documentele pe care le detinem dovedesc, fara tagada, ca acest transport de armament catre Egipt (destinatie pe care a avut-o nava IMAM T si atunci cand l-a avut la bord pe Hayssam, in iunie 2006) a avut loc in luna martie a anului 2008. Numai ca Tartoussi fusese trimis in judecata de DIICOT, alaturi de fratii lui Omar, Muckles si Mahmoud, din 23 noiembrie 2007, dupa ce dosarul fusese luat de la procurorii Ciprian Nastasiu si Angela Ciurea si dat unui procuror adus de la Brasov, Catalin Borcoman. Inainte cu o luna ca firma lui Tartoussi, Askila Shipping, sa primeasca acceptul autoritatilor romane pentru agenturarea navei ce urma sa efectueze transportul de armament, instanta ii daduse acestuia si interdictia de a parasi Romania.

Autorizatia eliberata de ANCESIAC in 20 martie 2008, cu valabilitate pana in 24 martie 2008, a acordat dreptul de a efectua operatiunea de transbordare de produse militare, avand ca exportator firma BETRAM EXPORT-IMPORT din Serbia, destinatar fiind HELIOPOLIS CO FOR CHEMICAL INDUSTRIES-Cairo, Egipt, si transportator nava IMAM T sau CARINA (facsimil 1)

Cargo-manifestul (documentul de insotire a marfii) din 31 martie 2008 a fost eliberat pentru nava IMAM T ca sa transporte armament sarbesc catre Alexandria-Egipt: 1.000 de bombe mortier de 82 mm si 500 de bombe mortier de 60 mm. Vama Constanta Port a acordat permisia de incarcare nr. 2090 pentru firma ASKILA in 22 martie 2008 (facsimil 2). Firma lui Tartoussi a informat Politia de Frontiera Constanta-Port, printr-o adresa din 21 martie 2008, ca la bordul navei IMAM T va fi incarcat un container ce contine armament (facsimil 3). IMAM T a fost controlata in Marea Mediterana de fortele NATO, prin cpt. Mathew Sharp, asa cum este scris in jurnalul de bord, nefiind descoperita nici o neregula. Intrebarea care se pune, si la care ar trebui sa raspunda atat SRI, cat si celelalte autoritati ale statului, este simpla: de ce autoritatile romane l-au creditat in continuare pe Tartoussi, tacit, sa se implice in combinatii de afaceri de acest gen, in conditiile in care acesta era inculpatul numarul 1 in dosarul “Fuga lui Hayssam” si se afla, de o luna, sub interdictia de a parasi Romania?

Imixtiunea sefului DIICOT in ancheta “Fuga lui Hayssam”

Al doilea aspect ciudat in acest dosar vizeaza prezenta procurorului-sef DIICOT, Codrut Olaru, la Comisia rogatorie efectuata, in 2007, in Egipt, in dosarul “Fuga lui Hayssam”.

In cursul acestei luni, Olaru a intervenit la Realitatea TV pentru a arata ca fostul sau adjunct, procurorul Angela Ciurea, nu avea de ce sa faca acte de procedura in dosarul privatizarilor, pentru ca nu i-a fost repartizat. Olaru a negat ca Angela Ciurea ar fi fost procuror coordonator, explicand ca “in nomenclatorul Ministerului Public nu exista functia de procuror coordonator”. La fel de bine se poate intreba oricine care a fost rolul procurorului-sef DIICOT in ancheta “Fuga lui Hayssam”, deoarece dosarul fusese luat procurorilor Ciprian Nastasiu si Angela Ciurea pentru a fi repartizat unui procuror adus de la Brasov, Borcoman. Conform legii, procurorul de caz este independent in activitatea de solutionare a cauzelor pe care le are in lucru. Atunci ce a cautat Codrut Olaru in Egipt? Prezenta sa acolo e dovedita de un document tradus din limba araba, apartinand autoritatilor egiptene, unde scrie negru pe alb: “Am invitat delegatia romana sa intre. Aceasta delegatie avea in componenta pe domnul Codrut Olaru, seful DIICOT, domnul Borcoman Catalin, procurorul de caz, domnul Badea Adrian, ofiter de politie, doamna Sandu Anca, ofiter de politie si translator de limba araba, si domnul Ionel Gheorghe, consilier la Ambasada romana din Cairo. Le-am adus la cunostinta ca Procuratura Generala Epiteana va fi cea care va derula ancheta, iar dansii pot asista ca auditori (…).” Documentul este din 12 iunie 2007, data la care dosarul “Fuga lui Hayssam” era in lucru. Ceva mai tarziu, in 23 noiembrie 2007, procurorul-sef DIICOT a inaintat procurorului general al Romaniei, Codruta Kövesi, prin adresa nr. 4906/C, dosarul “Fuga lui Hayssam”, pentru ca rechizitoriul sa fie confirmat sub aspectul legalitatii si temeiniciei, motivand ca el nu o poate face, deoarece a participat la efectuarea actelor de urmarire penala realizate in cadrul activitatilor de indeplinire a Comisiei rogatorii internationale adresate autoritatilor judiciare egiptene (facsimil 4).

Unde-i mita de la SRI?

Dar cea mai interesanta adresa este cea trimisa de procurorul-sef DIICOT, in 12 aprilie 2007, lui Dror Assaraf, atasat de politica si securitate publica de la Ambasada Israelului, prin care acesta este rugat sa verifice daca INTERPOL Israel detine informatii cu privire la o dare de mita “de catre un cetatean sirian unor oficiali din cadrul Serviciului Roman de Informatii”. De asemenea, seful DIICOT ii solicita lui Dror Assaraf stabilirea unei intalniri cu Mordechai Tzivin, aparator al lui Omar Hayssam, care “este si autorul informatiilor aparute in presa din Romania” (facsimil 5). La acea vreme, in dosar lucra cu Nastasiu si procurorul adjunct al lui Olaru, Angela Ciurea. Ea avusese o intalnire cu Dror Assaraf inainte cu o zi de emiterea acestei adrese. A fost “Fuga lui Hayssam” un dosar in care Olaru a a vrut sa stie tot pentru ca ancheta sa nu se indrepte catre alta varianta decat cea discutata la sedintele informative ale Parchetului cu SRI? Dupa cum reiese din documente, se pare ca da. Cert este ca investigatiile privitoare la darea de mita pentru “oficiali din SRI” au murit din start.

Ne intrebam, in final, cum a ajuns sa fie Mustafa Tartoussi, pentru autoritatile romane, un personaj pe jumatate rau (vezi fuga lui Hayssam), pe jumatate bun de rezolvat afaceri cu armament? Este o intrebare la care s-ar putea raspunde doar dupa 6 decembrie 2009.

Vezi aici intreaga documentatie care sustine acest material.

Adina Stancu, Marian Ghiteanu