Ilustratia zilei 20.12.2009   decembrie 20th, 2009

Dion 68

20.12.2009

Pictor, grafician si ilustrator, Daniel Ionescu – Dion, stabilit in Statele Unite, a obtinut numeroase premii internationale, a deschis 15 expozitii personale internationale si a participat la 15 expozitii internationale. Pentru mai multe detalii, accesati http://ro.wikipedia.org/wiki/Daniel_Ionescu-Dion

Atat comentariile, cat si ping-urile sunt inchise.

Un comentariu

decembrie 20th, 2009 at 20:54
MAAT (HAC)zeita ADEVARULUI si a DREPTATII spune:

PRIMUL LUCRU PE CARE IL VA FACE BASESCU PE 21XII09 DUPA CE VA FI VALIDAT DE PARLAMENT,ESTE SA IL NUMEASCA IN FUNCTIA DE PRESEDINTE AL I.C.C.J. PE IULIAN DRAGOMIR-CEL CARE A COORDONAT DAREA UNOR HOTARARI ILEGALE FATA DE MINE-PENTRU AMA COMPROMITE CAND ERA VICEPRESDINTE LA JUDECATORIA SECTOR 3 BUCURESTI!(2000
Contracandidatii Lidiei Barbulescu au fost magistratii Gabriela Barsan, Elena Carcei, Danut Cornoiu si Iulian Dragomir. Cornoiu si-a retras din cursa dupa ce sectia pentru judecatori a decis ca nu indeplineste conditiile pentru candidatura, fiind sanctionat disciplinar.

Iulian Dragomir despre cum ar trebui sa fie condusa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Ganduri si intentii21 OCTOMBRIE 2009
Dan Stoica, Andrei Savescu: Este prima data cand se vorbeste public despre un proces de numire a Presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Care sunt, in opinia dumneavoastra calitatile manageriale si profesionale principale necesare unui candidat la aceasta functie? Ce anume din activitatea dumneavoastra va recomanda ca avand aceste calitati?
Iulian Dragomir: Un element de necesitate pentru managementul instantei supreme cred ca il reprezinta cunoasterea, ca element specific de pregatire profesionala, a tuturor categoriilor de instante, atat din perspectiva unei functii de executie, dar mai ales din cea a functiilor de conducere.
Parcursul meu profesional releva experienta acumulata in domeniul managementului administrativ-judiciar la nivelul tuturor categoriilor de instante (judecatorie, tribunal, curte de apel) unde am indeplinit atat functia de judecator cat si, mai ales, functii de conducere.
Cum presedintele ICCJ are calitatea de ordonator principal de credite, faptul ca am condus o agentie guvernamentala, avand si calitatea de ordonator principal de credite cred ca este un atu in competitia cu alti candidati.
DS, AS: Legea vorbeste de un rol de reprezentare a puterii judecatoresti acordat Presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie, fara insa a defini aceasta notiune. In sens larg, reprezentarea este o functie care sustine prestigiul sistemului judecatoresc si legitimitatea deciziilor sale in fata publicului. Ce va propuneti sa faceti pentru a creste prestigiul Instantei supreme si a sustine deciziile acesteia in cazurile controversate?
Iulian Dragomir: Sistemul judiciar indeplineste rolul de serviciu public prin infaptuirea actului de justitie si din acest punct de vedere este fundamentala furnizarea transparenta a tuturor informatiilor ce permit publicului sa inteleaga modul de functionare a Inaltei Curti si procedurile judiciare aplicabile.
Avand in vedere faptul ca deciziile pronuntate se autolegitimeaza prin motivarea lor, gradul de perceptie nu poate fi imbunatatit decat prin asigurarea si dezvoltarea practicii unitare in cadrul sistemului judiciar, pe de o parte, si prin ridicarea gradului de transparenta al activitatilor specifice, in deplin acord cu standardele in domeniu, pe de alta parte.
Imi propun eficientizarea actului de comunicare, prin utilizarea unei noi politici si strategii de comunicare dar si prin dezvoltarea activitatilor specifice ale Biroului de informare si relatii publice si purtatorului de cuvant, atat in relatia cu justitiabilii dar mai ales in relatia cu mass-media, ca principal vector de comunicare.
DS, AS: Sunt tari in care numele unui Presedinte al Instantei Supreme este strans legat de activitatea acestei institutii, astfel cum numele unui Guvern este asociat cu numele Primului Ministru. Presedintele devine astfel moral responsabil pentru “caracterul” acestei institutii. Ce va propuneti pentru a imbunatati “caracterul” Inaltei Curti in mandatul dumneavoastra? Prin ce ati dori sa se faca remarcata activitatea Instantei Supreme?
Iulian Dragomir: Dintre obiectivele prioritare ale mandatului meu doresc sa ma refer la urmatoarele: In planul initiativei legislative cred ca se impune participarea la realizarea unui nou act normativ care sa reglementeze doar organizarea si functionarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in acord cu cerintele Uniunii Europene si realitatile nationale. In ceea ce priveste managementul resurselor material cred ca este necesara stabilirea unor noi obiective de investitii (fie un sediu adecvat cerintelor actuale, fie un sediu secundar pentru personalul din departamentul economico-administrativ). Cu referire la planul imaginii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si transparentei actului de justitie, am raspunderea morala (ca element de baza al perceptiei publice) si doresc emergenta in viabilizarea mecanismelor de prezentare publica ale instantei supreme, apreciind ca imbunatatirea perceptiei privind functionarea corecta a sistemului judiciar este determinata de transparenta si decizie unitara in cadrul acestuia, dar si de utilizarea eficienta a tuturor vectorilor de comunicare, ca principale instrumente de realizare a obiectivului propus.
DS, AS: Care credeti ca sunt valorile si libertatile umane fundamentale pe care un judecator al Inaltei Curti de Casatie si Justitie trebuie sa le aiba in vedere atunci cand judeca orice cauza?
Iulian Dragomir: Standardele de promovare in cadrul instantei supreme sunt in deplin acord cu exigentele ce decurg din Constitutia Romaniei si Conventia Europeana a Drepturilor Omului, iar analiza modului de indeplinire a acestora de catre candidati este atributul exclusiv al CSM, in deplin acord cu rolul fundamental al acestuia de garant al independentei justitiei. Dintre drepturile si libertatile fundamentale, amintesc urmatoarele: egalitatea in drepturi, accesul liber la justitie, dreptul la aparare, libertatea de exprimare, dreptul la informatie, dreptul de proprietate privata, dreptul de petitionare.
DS, AS: Presedintele unei institutii ar trebui sa isi exercite abilitatea de a “unifica” diferite curente de opinie existente in interiorul acesteia, prin dialog si persuasiune. Care sunt cateva situatii din activitatea dumneavoastra in care v-ati exercitat aceste abilitati?
Iulian Dragomir: Organizarea intantei supreme este atipica fata de celelalte categorii de instante, in sensul ca judecatorii sunt numiti direct in cadrul sectiilor in care isi desfasoara activitatea, urmare a promovarii lor de catre CSM. Referitor la calitatile personale de a rezolva (media) prin dialog si abilitati de comunicare problem (opinii) divergente, mentionez ca am avut sansa sa conduc o agentie guvernamentala – ce prezenta, cu titlu de particularitate, o structura colectiva de conducere – unde aceste abilitati mi-au fost recunoscute, ca elemente ale unui management performant, de catre misiunile de evaluare internationala din domeniu.
DS, AS: Care considerati ca este cauza principala a lipsei de incredere a publicului in sistemul judiciar: incoerenta legislativa sau divergentele de jurisprudenta?
Iulian Dragomir: Practica neunitara este elementul ce determina cele mai multe nemultumiri ale justitiabililor si una din problemele majore ale sistemului judiciar. Masurile preconizate, in proiectul meu managerial, pe linia accelerarii programului de unificare a practicii judiciare vizeaza, in principal:
a) identificarea concreta a problemelor de drept ce s-au rezolvat neunitar si indicarea argumentelor pentru fiecare opinie, majoritara sau minoritara;
b) planificarea temelor de studiu si a datelor pentru organizarea studiului profesional al judecatorilor si magistratilor asistenti;
c) continuarea organizarii periodice a unor intalniri de lucru cu judecatorii curtilor de apel;
d) continuarea activitatilor privind intocmirea buletinului intern de practica judiciara si publicarea deciziilor relevante pe web site-ul instantei, dar si achizitionarea publicatiilor de specialitate;
e) crearea unui sistem in totalitate operativ de diseminare a solutiilor pronuntate de Inalta Curte.
Un alt palier important al proiectului meu este reprezentat de promovarea unui climat de respect reciproc intre Inalta Curte de Casatie si Justitie si Curtea Constitutionala care sa permita evaluarea obiectiva cu privire la locul si rolul fiecareia in peisajul institutional si functional definit de legea fundamentala.
DS, AS: Care vor fi primele cinci prioritati ale mandatului dumneavoastra si cum va propuneti sa le puneti in practica?
Iulian Dragomir: Dintre obiectivele prioritare ale mandatului meu amintesc urmatoarele:
– intensificarea cooperarii cu Consiliul Superior al Magistraturii;
– organizarea unor consultari si intalniri de lucru cu Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si cu Presedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania avand drept teme de interes solutionarea unor probleme exclusiv de natura administrativa;
– una din principalele preocupari pentru asigurarea transparentei actului de justitie va fi stabilirea unui nou tip de relatie intre instanta si justitiabil. In acest sens, pe langa dispunerea totalitatii informatiilor de interes public pe paginile de Internet ale institutiei, se vor realiza ghiduri de orientare pentru facilitarea accesului cetatenilor in fiecare din sectiile Inaltei Curti. De asemenea, voi identifica si dezvolta noi instrumente care vor asigura accesul operativ al mass-media in scopul informarii obiective si complete asupra actului de justitie, cu respectarea riguroasa a normelor privind protectia datelor personale si a informatiilor clasificate. In acest context, voi dezvolta o strategie de comunicare care sa asigure imbunatatirea imaginii instantei supreme, inclusiv prin organizarea unor conferinte de presa cu deschidere onesta si nediferentiata fata de mass-media.
– dezvoltarea unei politici adecvate de alocare a resurselor umane si materiale, ca elemente active pentru sporirea eficientei si responsabilizarii instantei, pentru eliminarea cauzele care conduc la un numar mare de dosare pe rolul instantei supreme si la depasirea duratei rezonabile de solutionare a acestora
– atragerea resurselor financiare necesare indeplinirii procedurilor judiciare specifice, pentru asigurarea cadrului legislativ necesar transferarii fondurilor banesti provenite din taxele de timbru si timbru judiciar de la comunitatile locale la bugetul instantei supreme, si respoectiv identificarea de noi oportunitati pentru atragerea de fonduri europene prin initierea unor programe (granturi) specifice domeniului justitiei.
DS, AS: Va multumim pentru amabilitatea de a va adresa utilizatorilor Juridice.ro.
Iulian Dragomir: Si eu va multumesc.

Dictatura la „Spalarea banilor”
Actualizat: 14 Februarie 2006; 10:36, sursa: Ziua

Activitatea de baza a Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB) este ineficienta, institutia riscand sa se blocheze, datorita regimului instaurat de fostul presedinte Iulian Dragomir * Aceasta concluzie apartine unui grup format din 24 de angajati ai Oficiului, care au adresat Cancelariei premierului Tariceanu o scrisoare, reclamand o serie de incalcari ale legii, care au dus la blocarea activitatii acestei importante institutii a statului * Procurorii au solicitat abuziv informatii Oficiului, pentru ca nu le-au putut obtine de la banci inainte de inceperea urmaririi penale * ONPCSB a ajuns o anexa a PICCJ si DNA, gratie unei politici de deservire contrara statutului acestei institutii * Pentru 95,5% dintre cazurile raportate Parchetelor s-a dispus neinceperea urmaririi penale * Rolul plenului Oficiului este unul decorativ, intreaga putere de decizie ajungand pe mana presedintelui institutiei * Am primit la redactie o scrisoare semnata de 24 de angajati de la Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, care ne semnaleaza, alarmant, o serie de abuzuri care se petrec in aceasta institutie de mai multa vreme. Din pricina acestora, ONPCSB risca sa se blocheze si sa devina un organism ineficient, aflat la dispozitia politicului. Pe vremea cand Ioan Melinescu era … (Dan COSTE)
Am primit la redactie o scrisoare semnata de 24 de angajati de la Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, care ne semnaleaza, alarmant, o serie de abuzuri care se petrec in aceasta institutie de mai multa vreme. Din pricina acestora, ONPCSB risca sa se blocheze si sa devina un organism ineficient, aflat la dispozitia politicului. Pe vremea cand Ioan Melinescu era presedintele ONPCSB, dosarul ce-l privea pe Adrian Nastase a fost spalat definitiv de acesta, cu concursul catorva angajati aflati in subordine. Odata cu instalarea noului presedinte, Iulian Dragomir, fostul chirias al Palatului Victoria s-a asigurat ca adevarul nu va iesi la lumina. Iar pentru atingerea acestui scop, i-ar fi acordat sefului Oficiului puterea de a decide singur lucrarile ce intra in lucru, atributie ce revenise pana atunci plenului ONPCSB, dupa cum afirma cei 24. Din acest motiv, activitatea institutiei ar fi fost aproape paralizata, cu incalcarea unor legi aflate in vigoare. In paralel, fostul presedinte al Oficiului, Iulian Dragomir – a carui detasare de la Curtea de Apel Bucuresti la Oficiu a incetat, la cerere, la data de 1 ianuarie 2006 – este de o cu totul alta parere. El sustine ca respectivii contestatari sunt oamenii lui Ioan Melinescu, care acum se afla in conflict deschis cu conducerea interimara a ONPCSB pe care vor sa o dinamiteze. Nelinistea acestora s-ar datora pericolului care-i paste daca Melinescu va fi urmarit penal, in urma mai multor plangeri formulate la adresa lui, si ii va trage dupa sine pe cei mai apropiati colaboratori de odinioara. In cele ce urmeaza redam cele mai importante acuzatii ale ambelor parti.
3000 de sesizari nerezolvate
Dupa cum semnaleaza scrisoarea celor 24, in acest moment Oficiul se afla in situatia de a nu-si putea indeplini sarcinile pentru care a fost infiintat, de prevenire si combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului, prin finalizarea de analize financiare utile si oportune autoritatilor de drept. Este vorba despre cele stabilite prin Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism.
Astfel, Oficiul ar trebui sa analizeze operativ sesizarile privind cazurile in care exista suspiciuni de spalare a banilor sau finantare a terorismului primite de la entitatile raportoare. In prezent, la Directia de Evaluare Preliminara exista circa 3000 de sesizari, fiecarui analist fiindu-i repartizate cate 500, care nu au fost analizate datorita unor cauze la care ne vom opri mai incolo. O parte dintre acestea, in numar de 124, sunt din anul 2004, astfel incat eventuale constatari ale unor indicii infractionale ar putea fi tardive.
Dictatura lui Dragomir
De asemenea, in cadrul Directiei de Implementare a Legislatiei Specifice, fiecare analist financiar are in lucru peste 70 de dosare, ceea ce afecteaza operativitatea si calitatea informarilor trimise Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PUCCJ). De altfel, referitor la calitatea acestor informari, spune grupul celor 24, „este relevanta situatia comunicata de aceasta institutie pentru primele trei trimestre ale anului 2005: A fost finalizata analiza a 133 de cazuri legate de spalarea banilor transmise de Oficiu, din care pentru 6 au fost intocmite rechizitorii, iar pentru 127 (95,5%) s-a dispus neinceperea urmaririi penale; in aceeasi perioada nu a fost confiscata nici o suma de bani considerata a fi spalata in Romania”.
S-a ajuns in situatia deteriorarii calitatii activitatii Oficiului in special datorita concentrarii parghiilor de decizie in mana unei singure persoane nefamiliarizate cu specificul activitatii institutiei, fara pregatire profesionala si experienta manageriala corespunzatoare postului ocupat.
In iunie 2004, a fost numit ca reprezentant al Ministerului Justitiei si presedinte al ONPCSB magistratul Ilie Iulian Dragomir. Dupa numire acesta a promovat, cu incalcarea reglementarilor in vigoare la acea data, un proiect ce a fost aprobat prin HG nr. 1078/2004, care a desfiintat atributiile plenului si ale directiilor Oficiului, stabilite in Regulamentul de Organizare si Functionare (ROF) aprobat prin HG nr. 479/2002. Aceasta fapta este considerata de catre delatori abuziva, deoarece:
– Promovarea si adoptarea ei s-au realizat cu incalcarea mentionata anterior, conform careia: „Plenul Oficiului dezbate si dupa caz decide asupra proiectelor de reglementari in vederea propunerii spre aprobare institutiilor abilitate”.
– Abrogarea atributiilor plenului si ale directiilor Oficiului si stabilirea lor prin decizie a primului ministru a creat posibilitatea ca intreaga activitate a institutiei sa fie controlata si dirijata de o singura persoana, desfiintandu-se rolul plenului de organ de decizie.
Anexa Parchetului General si a DNA
In concluzie, Oficiul a devenit o anexa a PICCJ si a Departamentului National Anticoruptie (DNA), lucrandu-se in proportie covarsitoare pentru analiza solicitarilor primite de la aceste institutii, desi legea prevede ca la solicitarea acestora se vor comunica datele detinute si nu se va incepe analiza cazului. De altfel, daca parchetele incep urmarirea penala, acestea pot solicita informatiile respective direct de la bancile comerciale sau de la celelalte institutii care le detin, caz in care pot fi folosite ca probe in dosar. Obtinute de la Oficiu, acestea nu pot constitui probe, ceea ce inseamna ca implicarea ONPCSB nu este justificata din punct de vedere al eficientei actului de justitie.
Mai mult decat atat, in presa au aparut comentarii conform carora procurorii solicita informatii de la Oficiu in cazurile in care nu le pot afla de la banci, deoarece nu s-a inceput urmarirea penala. Apelarea la ONPCSB pentru obtinerea de informatii ce incalca secretul bancar este, in acest caz, un abuz de drept din partea procurorilor, abuzuri la cale Oficiul este complice, prin declansarea analizei pe conturi contrar cerintelor legale si recomandarilor organismelor internationale.
Scurgeri de informatii si amenintari penale
Politica de deservire a PICCJ si DNA nu se rezuma doar la activitatea din sediu, ci in mod permanent 3-4 analisti financiari din cei 12 angajati au fost detasati pentru a-si desfasura activitatea la institutiile mentionate.
Supradimensionarea activitatii de control a dus la reducerea numarului de analisti operativi. Pe langa acest aspect, analistii financiari din directiile operative au participat la actiuni de control (in special la banci comerciale), fapt ce a dus la stoparea repetata a activitatii de baza a Oficiului.
Transformarea statutului ONPCSB in altceva decat se prevede in documentele internationale poate aduce Romaniei prejudicii grave, determinate de nestiinta, incompetenta si ambitie, carora li s-au acordat atributii ce le depasesc experienta si nivelul de pregatire. Excluderea de la analiza plenului a sesizarilor primite de la raportori si luarea lor automata in lucru, prin dispozitia presedintelui Oficiului, a dus la supraincarcarea inutila a analistilor financiari cu cazuri nerelevante, care nu impuneau o analiza ampla. Mai mult chiar, astfel de cazuri au fost transmise si PICCJ, dupa ce s-a lucrat la ele luni de zile, in cele din urma dispunandu-se neinceperea urmaririi penale.
Instituirea unei stari de suspiciune generalizata in cadrul Oficiului – mai reclama grupul celor 24 -, prin injurii, acuzatii repetate de „favorizarea infractorului”, „prejudicierea bugetului de stat”, „scurgeri de informatii”etc. si amenintari cu intocmirea de dosare penale, fara nici o baza reala au fost posibile in timpul sefiei lui Iulian Dragomir. Asta in conditiile in care unul dintre actualii consilieri ai presedintelui Oficiului a avut acces nelimitat in incinta institutiei, inclusiv la documente secrete, si a luat parte la procesul decizional, fara a avea nici o calitate in acest sens.
Din noiembrie 2005, Iulian Dragomir a beneficiat de concediu medical, dupa care i-a fost aprobata demisia din functie incepand cu 1.01.2006. In aceasta situatie, prerogativele sale au fost preluate de un director din cadrul institutiei, ajutat de consilierul personal al fostului presedinte al Oficiului. Si acest aspect incalca prevederile legale, deoarece presedintele ar fi trebuit suplinit de un membru al plenului, nu de niste angajati fara experienta.
Ultima repriza: Plenul conduce Oficiul
Pentru o vreme, conducerea ONPCSB a fost asigurata de directoarea Directiei Juridice, Steluta Claudia Oncica, pana cand plenul a hotarat ca lucrurile sa se schimbe, astfel incat membri acestui for sa conduca, cu randul, destinele spalarii banilor. De-acum, toate informatiile, chiar si cele de presa, vor trebui obtinute de la respectivul plen format din membri delegati de la alte institutii ale statului.
Dan COSTE