Sorin ROSCA STANESCU

de Dan Anghel

Alexander Weis, directorul executiv al Agentiei Europene de Aparare (EDA), a explicat intr-un interviu difuzat vineri seara de Realitatea TV, ca ii este dificil sa inteleaga decizia autoritatilor romane de a nu adera la codul de conduita al achizitiilor in aparare si nici la codul de conduita al achizitiilor in reteaua de aprovizionare, in conditiile in care semnarea respectivelor coduri nu i-ar aduce niciun fel de riscuri, ci doar avantaje. Dupa cum a aratat Weis, codul functioneaza deja de peste trei ani, rastimp in care statele membre au facut publice peste  259 de contractre, a caror valoare se ridica la un total de patru miliarde de euro. Refuzand semnarea codului, industria romaneasca nu face insa parte din aceasta afacere de proportii, a evidentiat Weis. Desi oficialul nu a dorit sa speculeze in cadrul interviului pe marginea motivelor care au determinat guvernul roman sa nu semneze acordul, el explica acest aspect in cadrul unei declaratii facute in luna iunie a anului trecut, cand arata ca la originea acestei decizii negative a stat disputa politica dintre presedintele Traian Basescu si fostul premier Calin Popescu Traiceanu. “Guvernul a recomandat aderarea la Codul de conduita, dar presedintele a refuzat. Din ce motive exact nu stim”, declara Alexander Weis la 30 iunie 2009. Redam mai jos transcriptul interviului difuzat vineri seara de Realitatea TV si moderat de Cristian Unteanu.

Cristian Unteanu: Din punctul dvs de vedere putem vorbi de competitivitate pe aceasta piata europeana foarte pretentioasa si performanta?

Alexander Weis: Nu indraznesc sa judec, dar as spune ca industria romaneasca poate deveni si mai competitiva prin intermediul unei cooperari europene. Romania este singurul stat membru participant al Agentiei Europene de Aparare care nu a aderat la codul de conduita al achizitiilor in aparare si nici la codul de conduita al achizitiilor in reteaua de aprovizionare. Nu stiu exact din ce motiv a luat Romania aceasta decizie negativa, dar as spune ca daca nu participi la procesul de schimb al unei piete, nu ai cum sa ai avantaje, nu poti profita de oportunitati.

CU: Permiteti-mi sa fiu avocatul diavolului si sa va spun ca poate cineva s-a gandit: “de ce sa fim implicati, cand am putea supravietui in afara acestui cod si sa avem mainile libere sa facem exporturi si sa lucram cu actori mondiali care ar putea fi interzisi sub regulile voastre? Deci de ce sa nu stam in afara?

AW: Cred ca nu ar fi posibil pentru guvernul roman sa-si permita o industrie nationala de aparare intr-un anumit tip de economie. Situatia industriei romanesti de aparare va deveni din ce in ce mai slabita daca nu vor coopera, daca nu vor cauta un fel de complementaritate a capacitatilor. Pe baze nationale nu poti oferi clientilor romani, care sunt de fapt fortele armate romane, cea mai buna calitate la cel mai bun pret. Numai prin intermediul pietei si al competitiei fortele armate romane vor primi cea mai inalta valoare la cel mai bun pret.

CU: Nu este un secret faptul ca tara mea trece printr-o criza sociala si economica profunda. In acest context, cum puteti sa definiti posibilul impact pe viitor al agentiei la nivel national si asupra pietei muncii, pentru ca oferirea de locuri de munca este un lucru esentuial in acest moment.

AW: Companiile din industria de aparare a Romaniei vor beneficia de oportunitatile pietei prin deschiderea pietei nationale catre alti contractanti si numai asa va avea acces la alte piete, dar acest lucru nu poate fi obtinut decat prin aderarea la codul de conduita pentru achizitii al Agentiei de Aparare.

CU: Va rog sa-mi dati un exemplu cat se poate de concret despre felul in care un contract ar putea fi avantajos pentru Romania.

AW: Pentru moment nu pot sa va dau un astfel de exemplu dar am sa creez unul. Fortele armate romane au nevoie de tancuri, de o noua generatie de vehicule blindate. Guvernul roman ar putea sa faca publica aceasta necesitate, aceasta cerere, in buletinul electronic al agentiei. In acel moment, guvernul roman ar primi oferte de la toate tarile europene. Executivul roman ar putea astfel sa selecteze cea mai buna oferta prin prisma raportului calitate-pret. Dar atat timp cat nu adera la acest cod de conduita, accesul este limitat sau chiar imposibil.

CU: S-au tot vehiculat, in mod special anul trecut, povesti, un fel de teorii ale conspiratiei, in care se sustine ca explicatia pentru nesemnarea acestui cod de conduita este legata de faptul ca cineva vrea sa aiba in continuare acces la exporturi in toata lumea pe asa-zisa piata gri sau chiar neagra. Este posibil? Ar putea fi aceste povesti adevarate?

AW: Nu vreau sa speculez. Nu stiu de ce guvernul roman a luat aceasta decizie de a nu adera la codul de conduita al achizitiilor in aparare, dar pot doar sa spun ca nu exista niciun risc. Exista doar avantaje ale aderarii la acest cod de conduita. Si va pot da drept exemnplu cateva date. Codul a intrat in vigoare la 4 iulie 2006. Functioneaza deja de trei ani si jumatate si statele membre au facut publice si noi am intermediat mai multe de 259 de contracte, a caror valoare se ridica la un total de patru miliarde de euro. Industria romaneasca nu face parte din aceasta afacere! Pentru ca guvernul roman nu a semnat codul de conduita pentru achizitiile in aparare.

CU: Ati primit vreodata explicatii cu privire la atitudinea Romaniei?

AW: Am avut o serie de discutii cu autoritatile romane. Se pare ca ministru Apararii s-a aratat foarte interesat sa adere la codul de conduita (…). Nu pot sa inteleg care este motivul pentru care guvernul roman nu a aderat la codul de conduita!

CU: Care este principalul argument in favoarea codului?

AW: (…) Nu exista riscuri. Exista doar avantaje.

Agentia Europeana de Aparare este un organism comunitar creat prin decizia comuna a Consiliului Uniunii Europene in iulie 2004, avand misiunea de a sprijini statele membre in imbunatatirea capacitatilor militare necesare in domeniul gestionarii crizelor derulate in cadrul politicii europene de securitate si aparare. Printre misiunile Agentiei Europene de Aparare se numara dezvoltarea de capacitati in domeniul apararii, promovarea cercetarii, tehnologiei si a cooperarii in domeniul aparaii, dar si crearea unei piete comune competitve europene in domeniul echipamentelor militare si a bazei tehnologice si industriale. Codul de conduita privind sfera operatiunilor compensatorii asociate atribuirii contractelor de achizitie de produse, lucrari sau servicii in domeniul apararii (offset) pe care Romania a refuzat sa-l semneze, ar fi urmat sa duca la cresterea transparentei si la monitorizarea acestor contracte paralele care vin la pachet cu achizitiile militare. Codul nu impune constrangeri sau sanctiuni, EDA avand „incredere” in raportarile primite de la statele membre si avand in vedere sa „puna intrebari” acolo unde datele contin neconcordante sau ridica suspiciuni. Dupa cum explica in vara lui 2009 un oficial din cadrul Departamentului pentru Politica de Aparare si Planificare al Ministerului Apararii Nationale (MApN), pentru Romania, neaderarea la acest cod „are un impact pentru firmelenationale care ar fi dorit sa intre pe piata europeana de aparare si sa poata participa ca si contractori sau subcontractori pentru diverse contracte in domeniul apararii. Desi Ministerul a intreprins doua demersuri pentru aderarea Romaniei la Codul de conduita, ambele au fost respinse insa in Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), explica anul trecut pentru NewsIn fostul secretar de stat pentru politica de aparare din MApN, Corneliu Dobritoiu. „Stiu ca Ministerul Apararii a facut demersurile formale catre Ministerul Afacerilor Externe, pentru initierea procedurii semnarii acordului de conduita. Ministerul de Externe, ulterior, a acceptat sa semneze impreuna cu MApN un memorandum care a fost inaintat in CSAT, acum doi ani si ceva”, a  spus Dobritoiu.  Membrii CSAT, insa, „nu au dorit sa aprobe acest memorandum, pe motiv ca ar fi un demers prematur si ca aderarea la acest program ar aduce sincope in revitalizarea sistemului de armament autohton. In urma unor presiuni politice, am iesit cu un al doilea Memorandum, la aproximativ sase luni de la primul demers, in care sustineam necesitatea de a adera la acest Cod de conduita. Presedintele a ezitat atunci si a manifestat o retinere in a aproba acest Memorandum. Noi am incercat sa demonstram cu argumente despre oportunitatea pe care o reprezinta un astfel de acord. Acest Cod de conduita era deosebit de generos pentru participarea capacitatilor noastre de aparare la proiecte interoperabile care se desfasorara pe piata europeana a armamentului”, a explicat Dobritoiu. In opinia sa, refuzul de a semna Codul de conduita a reprezentat o atitudine la nivel strategic „absolut deplorabila”, care „a pus Romania intr-o lumina nefavorabila in fata aliatilor prin nerespectarea angajamentelor”.Totodata, Dobritoiu a speculat ca motivul real al neaderarii ar fi fost reprezentat de anumite interese in privatizarea unor firme producatoare de armament si tehnica militara. „Se urmarea, de fapt, rezolvarea mai intai a privatizarii unor capacitati de aparare si abia apoi sa aderam la acest program. Nu avea rost sa spui ‘nu’ unui proiect care ar fi antrenat capacitatile noastre intr-un program international. Este un nonsens care nu se sprijina pe argumente veridice. Noua atunci nu ni s-au dat niciun fel de argumente plauzibile. Acum suntem pusi intr-o lumina nefavorabila in fata aliatilor, dar cineva avea interese in privatizarea unor capacitati de aparare, pentru ca infrastructura noastra in domeniu nu avea statutul definit la momentu respectiv”, a explicat Corneliu Dobritoiu.