Sorin ROSCA STANESCU

de Bogdan Tiberiu Iacob, Inpolitics

”Am fost platit, ca jurnalist, din bani furati de moguli de la popor si mi-a placut teribil. Pacat ca s-a terminat, mi-ar fi placut sa mai dureze”. Fostul jurnalist Traian Ungureanu nu foloseste exact aceste cuvinte, in ultimul material postat pe blogul sau, dar, in esenta, spune cam acelasi lucru. Plus afirmatia apocaliptica ”Presa romaneasca e cea mai mare pierdere a democratiei castigate de Romania”. Una pe care nu ar fi indraznit, probabil, sa o formuleze nici Ceausescu, daca ar fi supravietuit tranzitiei la capitalism.

Europarlamentarul PDL Traian Razvan Ungureanu declanseaza unul dintre cele mai devastatoare atacuri la adresa presei romanesti actuale, mergand pana la a-si tavali in noroi colega de parlament european, Renate Weber, doar pentru vina de a fi adresat o interpelare Comisiei Europene pe tema includerii presei in strategia de aparare a Romaniei, ca pericol major. In replica, TRU sustine ca presa romaneasca functioneaza ”ca un partid mediatic”, iar motorul ei principal il reprezinta campaniile la comanda. El spune ca europarlamentarii care au sesizat situatia presei din Romania ar fi trebuit, in realitate, sa prezinte ”resorturile principale” ale acesteia, cum ar fi faptul ca ”structura de proprietate a trusturilor media e totuna cu achizitiile dlor. Vantu, Voiculescu, Patriciu. Ideea dupa care trusturi media si ziaristi platiti de proprietari privati reprezinta in mod necesar interesele sectorului privat si ale societatii e, in Romania, ridicola. Marii proprietari de trusturi nu sunt oameni de afaceri privati, ci o elita parazitara care depinde de contracte sau scutiri acordate de stat si are, prin urmare. o nevoie vitala de decizii politice favorabile. Asadar, pentru mai multa precizie, prima ocupatie a trusturilor de presa e promovarea intereselor anti-comunitare si, adesea, anti-nationale ale unui numar restrans de domni, pe care Renate Weber i-ar putea recomanda caduros si pe nume Comisiei. Iar prima ocupatie a jurnalisilor amenuintati de spectrul dictaturii e prostitutia coafata retoric de ONG-uri si liberali la dispozitia cariatidelor capitaliste Vantu, Patriciu, Voiculescu”.

TRU face si presupuse dezvaluiri despre fapte reprobabile la care a asistat personal, fara a explica, desigur, de ce nu le-a denuntat public inca de la momentul producerii: ”Am avut oroarea sa asist la scene de gangsterism absolut, cu telefoane care ordonau unor mari staruri independente de presa sa sustina sau sa injure, dupa nevoi. Cunosc structura de salarii a trusturilor si Renate Weber ar face un serviciu democratiei mediatice pentru care se bate, dezvaluind cifrele. De altfel, cred ca ziaristii ar trebui obligati prin lege sa isi declare veniturile. Argumentul dupa care ziaristii din trusturile “private” nu pot fi obligati la asa ceva, pentru ca nu sunt platiti din bani publici e abject. Mai intai, pentru ca ziaristii “privati” se ocupa de chestiuni publice, educa opinia publica si au autoritate morala publica. Apoi, pentru ca banii care ingrasa salarii de la 10.000 de euro in sus, sunt bani furati de patronii privati din fonduri sau alte surse de venit publice”.

Europarlamentarul merge si mai departe cu acuzatiile, sustinand, prin generalizare cvasi-absoluta, ca ”in Romania, ziaristii se bucura de imunitate si folosesc acest drept nedeclarat pentru a practica santajul si extorcarea de bani. Comisia Europeana ar aprecia in mod deosebit detaliile submafiote referitoare la actiunile dnilor Sorin Rosca Stanescu si Bogdan Chireac, participanti activi si atestati la santaj de grup si premiati de propria “breasla” cu un val de simpatie, plus air-time la discretie”.

Ungureanu afirma ca nu mai exista decat un numar foarte limitat de gazetari corecti, si aceia pe cale de disparitie: ”Un grupuscul anonim sau ignorat de ziaristi continua sa lucreze onest si tot mai izolat in Romania. Asa ceva e posibil, insa, numai in conditii de mare presiune si sub amenintarea saraciei. Marile trusturi care se tem de persecutia dictatoriala a statului nu admit asemenea ziaristi si au facut tot ce trebuia pentru a elimina supravietuitorii. Cei ce au in continuare ambitia si probitatea cerute de profesia de jurnalist sunt anonimizati sistematic. Munca lor se desfasoara “sub capac”, in organe media sarace sau ecranate de marele spectacol al trusturilor. Cei mai multi striga in van, au un public de nisa, se zbat in cotloane de internet sau se irosesc in presa de provincie”.

Concluzia vine de la sine, in viziunea lui TRU: ”Presa romaneasca e cea mai mare pierdere a democratiei castigate de Romania. Nu e nimic mai trist si mai descurajator pentru viitor decat spectacolul sordid al acestei institutii simulate care corupe in masa tineri si livreaza latifundii, vile, elicoptere, avioane, conturi, chiolhanuri si limuzine pentru impostori selectionati in baza unui concurs dinamic de injosire. Asta e presa din Romania si, intr-adevar, Renate Weber ar trebui sa aduca la cunostinta Comisiei Europene situatia presei din Romania. Presa romaneasca nu e amenintata de statul condus de Presedintele Basescu. Nici un ziar si nici un ziarist n-au avut de suferit, n-au avut de pierdut sau n-au disparut, prigoniti de un Guvern si de un Presedinte insultati in regim 24/7. Presa nu e amenintata sau nu mai e amenintata. Raul a fost deja facut. Dinauntru. Pana la desfigurare”.

Acesta este, probabil, cel mai furibund atac la presa, in ansamblu, din toata istoria post-decembrista, si surclaseaza, de la mare distanta, injuraturile lui Vadim Tudor. Nu vom comenta in niciun fel afirmatiile europarlamentarului PDL, ci ne vom multumi sa facem citeva precizari seci:

1)Traian Ungureanu a lucrat ani de zile in slujba mogulului Sorin Ovidiu Vantu, primind lunar pina la 5.000 de euro, o suma exorbitanta pentru doar cateva comentarii lunare scrise.(Probabil de aceea a stabilit ca plafon al abjectiei salariale suma de minim 10.000 de euro, pentru a fi clar ca el se plasa in afara acelui statut)

2)In paralel cu activitatea de ziarist la ”Cotidianul”, Ungureanu a fost platit direct de catre PDL, al carui consilier de campanie ”acoperit” a fost, atitudine contrara tuturor principiilor deontologice ale presei. El a aparut inclusiv in pliantele electorale ale PDL si a realizat interviuri electorale.

3)Pentru glorificarea desantata a PDL si a presedintelui Traian Basescu (scris cu P mare) in articolele sale platite de mogulul SOV, Ungureanu a fost rasplatit cu nominalizarea pentru postul de ambasador la Londra. Dupa esecul propunerii, el a fost compensat cu un loc fruntas pe listele de europarlamentari.
P.S.: Poate intr-o buna zi se va lamuri si misterul concedierii lui TRU de la BBC, in 2003. Versiunea oficiala a fost incompetenta, versiunea neoficiala, sustinuta de apropiatii lui TRU, a fost interventia lui Adrian Nastase, nemultumit de pozitiile jurnalistului. Exista, insa, si o a treia versiune, care pare mult mai apropiata de adevar, mai ales prin prisma celor enumerate mai sus. Mai mult nu spunem…