Legea educatiei nu a fost niciodata schimbata, ci modificata de 104 ori in 12 ani   octombrie 5th, 2010

(foto: agenda.ro)

Desi se gandeau sa anuleze actiunile programate pentru marti, sindicalistii din Educatie au spus ca decesul mamei sefului statului este un eveniment regretabil, dar protestul nu va fi suspendat. In aceste conditii, circa 2.500 de dascali care apartin Federatiei Educatiei Nationale (FEN) vor participa la mitingul din fata Palatului Cotroceni, incepand cu ora 12.30. Profesorii cer revenirea la un nivel decent al salariilor, stoparea desfiintarii abuzive a unor unitati scolare si depolitizarea sistemului de invatamant. “Nu am anulat mitingul de marti. Nu-l putem anula, colegii nostrii sunt deja pregatiti sa vina in Capitala. Este un eveniment regretabil, ceea ce s-a intamplat cu mamei presedintelui. Nu si-l doreste nimeni. Noi nu mergem sa protestam impotriva domnului Traian Basescu, ci impotriva situatiei in care a ajuns invatamantul romanesc”, a declarat la Realitatea Tv, Constantin Ciosu, presedintele FEN. Reprezentantii FEN au declarat pentru Gandul ca isi vor schimba, insa lozincile: “Aveam pregatite mesaje catre presedinte, insa vom avea un discurs moderat. Nu ne vom adresa presedintelui, ci doar Guvernului. Trebuie sa fim intelegatori”. In total, peste 10.000 de sindicalisti din invatamant sunt asteptati marti, in Capitala, cu ocazia Zilei Mondiale a Educatiei, la doua actiuni de protest organizate cu scopul de a cere revenirea la un nivel decent al salariilor, finantarea echitabila a sistemului de invatamant public, stoparea desfiintarii abuzive a unor unitati scolare si depolitizarea sistemului de invatamant. Sub sloganul “Salvati scoala romaneasca”, Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI) asteapta peste 8.000 de oameni la mitingul din Piata Victoriei, programat in intervalul 11.00-12.30.

Sindicalistii contesta, pe langa diminuarea salariilor cu chiar pana la 50%, si proiectul legii educatiei care permanentizeaza aceasta scadere, desi Curtea Constitutionala a precizat ca aceasta masura ar trebui sa fie valabila pe o perioada determinata. “Daca legea educatiei va fi asumata, invatamantul va intra in colaps. Acest proiect reprezinta doar orgoliul ministrului Daniel Funeriu, care vrea sa-si puna amprenta pe aceasta lege fiind un dispret total fata de elevi si de profesori”, a spus Gheorghe Isvoranu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Invatamant “Spiru Haret”.

Legea educatiei: 20 de ani de reforma pe hartie sau vesnica modificare a schimbarilor

Invatamantul romanesc, se stie, are nevoie de o reforma radicala. Este slab, necompetitiv pe plan extern si neadaptat pietei muncii. Cu toate acestea, dupa lungi dezbateri, legea educatiei nu a fost niciodata schimbata, ci modificata de 104 ori in 12 ani, fara nici un beneficiu major. Promisiunile ministrilor, care au ocupat rand pe rand fotoliul de la Educatie, s-au dovedit a fi doar vorbe in vant. Asa se face ca invatamantul romanesc se afla intr-o continua reforma, care bulverseaza atat profesorii, cat si elevii.

Guvernul Boc a aprobat un nou proiect de lege a educatiei, propus de ministrul PD-L Daniel Funeriu. Funeriu este al patrulea ministru care incearca sa schimbe legea invatamantului din 1998 incoace. Chiar daca sindicalistii sustin ca noua lege incalca multe dintre prevederile deja existente, printre care Codul muncii si Legea proprietatii, Guvernul spera sa fie aprobata, chiar daca parintii, profesorii, sindicatele, asociatiile studentilor si ONG-urile critica schimbarile pe care noua lege le aduce sistemului.

Potrivit legii propuse de Funeriu, invatamantul ar putea fi obligatoriu pana la 16 ani, iar elevul ar putea fi evaluat si in baza unui portofoliu educational, nu doar prin examene. Noua structura a sistemului de invatamant prevede mutarea clasei pregatitoare de la gradinita la invatamantul primar, iar clasa a IX-a se muta la gimnaziu. Astfel, liceul va fi de trei ani. Si forma actuala a bacalaureatului ar putea fi schimbata. Din anul scolar 2011 – 2012, bacalaureatul ar putea avea doua probe scrise, in loc de trei, la limba romana si la matematica sau istorie, in functie de profilul liceului. Noua lege a educatiei vizeaza si parintii. Ei vor semna un contract cu institutia de invatamant, prin care se obliga sa-si trimita copilul la scoala, iar pentru absente nemotivate,  vor plati amenzi cuprinse intre 500 si 5.000 de lei sau pot fi pusi sa munceasca in folosul comunitatii. O alta noutate va fi disparitia educatorilor si a invatatorilor, ei fiind inlocuiti de profesori. Daniel Funeriu are planuri si la capitolul media. Vrea sa infiinteze un post public de televiziune si unul de radio, ambele dedicate exclusiv educatiei. Legea mai prevede ca rectorul unei universitati va fi numit prin concurs si nu va mai fi ales de Senatul universitatii, iar directorii din preuniversitar nu vor putea fi membri de partid pe perioada mandatului.

Cu ce se lauda demnitarii care au trecut pe la Educatie

Din 1990 si pana in prezent, aproape fiecare ministru a avut ceva de corectat la legea educatiei, motiv pentru care este si cea mai modificata lege din tara noastra. Gurile rele spun ca, de fapt, au fost corectate doar greselile gramaticale din text din moment ce elevii sunt tot mai nepregatiti de la an la an si nu se observa nici o schimbare in bine a sistemului de invatamant. Dar sa vedem ce a facut fiecare ministru care a trecut pe la Educatie, asa cum reiese dintr-o analiza facuta de antena1.ro:

1. Mihai Sora:  ianuarie 1990 – 29 iunie 1990
– a redus durata invatamantului obligatoriu de la 10 clase la 8 clase

2. Gheorghe Stefan: iulie 1990 – 15 octombrie 1991

3. Mihai Golu: 16 octombre 1991 – 19 noimbrie 1992

4. Liviu Maior: 20 noiembrie 1992 – 9 decembrie 1996
– a introdus Legea invatamantului 84/1995
– a schimbat toate programele scolare anterioare anului 1989 (1992-1994)
– a finalizat primele negocieri cu Banca Mondiala, pentru mai multe proiecte de finantare

5. Virgil Petrescu: 9 decembrie 1996 – 4 decembrie 1997
– a introdus Legea 128/1997 privind Statutul Personalului Didactic

6. Andrei Marga: 5 decembrie 1997 – 28 decembrie 2000
– a aplicat prevederile Legii invatamantului in sensul organizarii ca forme de evaluare nationala a examenului de Capacitate si a examenului de Bacalaureat (1999)
– a elaborat Noul Curriculum National si l-a aplicat la clasele I-IX
– a introdus manualele alternative pentru ciclul primar, gimnazial si liceal
– a inceput reforma invatamantului profesional si tehnic
– a inlocuit anul scolar pe trimestre cu anul scolar pe semestre
– a inlocuit evaluarea prin note in invatamantul primar cu evaluarea prin descriptori de performanta (calificative)
– a inceput descentralizarea sistemului de invatamant prin trecerea unitatilor de invatamant in subordinea autoritatilor locale
– a introdus evaluarea institutionala a scolilor si liceelor

7. Ecaterina Andronescu: 28 decembrie 2000 – 19 iunie 2003
– a introdus repartizarea computerizata in vederea admiterii in invatamantul liceal si profesional (2001)
– a implementat primul program national de informatizare a unitatilor de invatamant preuniversitar, prin dotarea cu laboratoare informatizate a 1.100 licee (2001 – 2002)
– a revizuit finalitatile, curriculum-ul si structura invatamantului obligatoriu
– a introdus Legea 268/2003, prin care invatamantul obligatoriu este extins de la 8 la 10 clase
– a infiintat prin aceeasi lege Scolile de Arte si Meserii
– a restructurat reteaua scolara si a asigurat transportul elevilor cu microbuze scolare
– a introdus programe sociale, cum ar fi reabilitarea scolilor din mediul rural cu finantare externa, „Cornul si laptele”, asigurarea rechizitelor scolare gratuite pentru elevii care provin din familiile cu venituri reduse
– a modificat metodologia de evaluare si selectie a manualelor scolare
– a reorganizat examenul national de Capacitate, prin sustinerea acestuia intr-o singura sesiune, inclusiv prin atribuirea unei noi denumiri: teste nationale

8. Alexandru Athanasiu: 19 iunie 2003 – 28 decembrie 2004
– a revizuit curriculumul pentru ciclul primar si gimnazial
– a repartizat computerizat cadrele didactice participante la concursul de titluarizare
– a introdus anul de completare pentru absolventii de invatamant profesional, care doresc continuarea studiilor la liceu si a programelor scolare aferente
– a introdus standardele de evaluare pentru clasele a IV-a, a VIII-a si a XII-a, precum si a criteriilor de notare in ciclul gimnazial
– a introdus programele sociale „Bani de liceu” si Euro 200

9. Mircea Miclea: 29 decembrie 2004 – 10 octombrie 2005
– a introdus Ordonanta de urgenta 75/2005 privind asigurarea calitatii in invatamant, care prevede indiintarea Agentiei Romane pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Preuniversitar
– a modificat legislatia privind studiile de master si doctorat

10. Mihail Hardau: 8 noiembrie 2005 – 3 aprilie 2007
– a introdus Legea nr. 87/2006 privind asigurarea calitatii in educatie
– a modificat sistemul de elaborare a subiectelor pentru examenele nationale si a introdus publicarea variantelor de subiecte pe Internet
– a realizat introducerea experimentala a tezelor cu subiect unic
– a redimensionat bugetul alocat educatiei si sumele alocate de la bugetul de stat, pentru modernizarea infrastructurii scolare
– a introdus cursul optional de Limba, literatura si civilizatie romaneasca pentru elevii din afara granitelor tarii
– a demarat proiectul „Campusuri scolare”

11. Cristian Adomnitei: 4 aprilie 2007 – 10 octombrie 2008
– a eliminat Testele Nationale si a introdus oficial Tezele cu subiect unic
– a finalizat programul national de informatizare a unitatilor de invatamant preuniversitar
– a crescut fondurile alocate de la bugetul de stat pentru modernizarea infrastructurii scolare

12. Anton Anton: 11 octombrie – 22 decembrie 2008
– a vrut sa continue programul Ministerului Educatiei de reducere a volumului de cunostinte din manuale, care a scazut cu o treime din clasele V-VIII

13. Ecaterina Andronescu: 23 decembrie 2008 – 1 octombrie 2009
– a introdus in programa scolara patru ore de sport
– a propus intr-un proiect de lege ca examenul de Bacalaureat sa cuprinda trei probe scrise: una la limba romana, obligatorie pentru toate profilurile de studiu, a doua – matematica sau istorie, in functie de profil, si a treia, la alegere dintre chimie, biologie sau fizica pentru profilul real si psihologie, filozofie sau economie, pentru profilul uman. Examenul cuprindea si o proba practica, prin care elevii trebuiau sa isi dovedeasca competentele pe computer. Proba practica era sustinuta de toti elevii, exceptie facand doar aceia care au terminat licee de informatica.
– noua forma a Bacalaureatului nu mai cuprindea probele orale la limba romana sau straina. In schimb, elevii puteau obtine pe parcursul clasei a XII-a certificate de competenta lingvistica pentru limba straina si certificat de competente de comunicare pentru limba romana.
– a propus desfiintarea formei de invatamant la distanta din cadrul Universitatii Spiru Haret

14. Emil Boc: 2 octombrie 2009 – 22 decembrie 2009
– a revocat ordinul fostului ministru Ecaterina Andronescu, prin care directorii de scoli erau numiti de catre minister.
– a intentionat sa faca demersuri pentru schimbarea manualelor si a programelor scolare, dar si pentru a schimba modul in care vor fi numiti directorii de scoli
– a dorit introducerea unui sistem prin care sa fie evaluate competentele elevilor si nu cantitatea de informatii pe care au reusit sa o retina
– a intentionat sa puna in practica programul „Scoala dupa scoala”, care presupunea prelungirea timpului pe care il petrece un copil la scoala, pentru a-si face temele si, de asemenea, pentru a manca de pranz.

15. Daniel Funeriu: 23 decembrie – prezent
– a propus adobtarea unei noi legi a educatiei, lege adoptata deja de Guvern, care prevede mai multe modificari, printre care:
– introducerea evaluarilor periodice si includerea clasei a IX-a in gimnaziu
– introducerea de amenzi pe care parintii vor trebui sa le plateasca in cazul in care copiii lor lipsesc de la cursuri
– introducerea invatamantului obligatoriu de 10 clase, care cuprinde invatamantul primar si gimnazial
– prevederea ca Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului sa organizeze cursuri de tipul ,,A doua sansa”, in vederea promovarii ivatamatului primar pentru persoanele care, din diferite motive, nu au absolvit acest nivel de ivatamat pana la 14 ani.
– prevederea ca absolventii ivatamatului gimnazial care nu continua studiile in ivatamatul liceal sunt obligati sa finalizeze pana la varsta de 18 ani cel putin un program de pregatire profesionala care permite dobandirea unei calificari corespunzatoare Cadrului National al Calificarilor.
– durata studiilor in invatamatul liceal – forma de invatamat de zi – sa fie de 3 ani filiera teoretica, 3 sau 4 ani pentru filiera vocationala si de 4 ani pentru filiera tehnologica.

O.R.

Atat comentariile, cat si ping-urile sunt inchise.

Nu exista comentarii