Istoria motiunilor, de la ”iugoslavizarea Romaniei” la ”lovitura de stat”   octombrie 26th, 2010

de Bogdan Tiberiu Iacob, Inpolitics

20 de ani de teatru politic ieftin si prost, cam asa s-ar putea spune despre perioada post-decembrista analizand fie si numai comportarea fortelor politice in cazul motiunilor de cenzura. Daca ne amintim, bunaoara, declaratiile de la prima motiune de cenzura si le comparam cu cele de azi, constatam ca politicienii damboviteni au facut, intre timp, progrese serioase, cam de la glezna broastei la genunchiul ei. Ori invers.

Octombrie 2010

Sa amintim, intai, mesajul PDL vizavi de motiunea de cenzura de maine, asa cum a fost el transmis luni, dupa sedinta BPN, de catre Gheorghe Flutur:

”Este o motiune strict politica, cu termeni ultrapopulisti si politicianisti, fara niciun fel de solutii, si in esenta, si spunem cu regret, este o motiune care are la baza instigarea la violenta.
Avem informatii consistente si concrete referitoare la instigarea la violenta in ziua motiunii pregatita de PSD. Organizatii judetene ale PSD pregatesc zeci de autocare si garnituri de tren cu oameni pe care sa-i trimita la Bucuresti si, ce este regretabil, ca probabil vor recurge la trimiterea acestor delegatii ca sa-i prezinte drept cetateni indignati impotriva Guvernului. Liderii PSD stiu de la bun inceput ca motiunea n-are nicio sansa sa treaca, dar doresc sa o mute in strada. Asta este o problema regretabila pentru un partid care se pretinde a fi european, dar care recurge la mijloacele anilor ’90.
Atentionam opinia publica sa nu se lase inselata de violentele si manipularile pe care PSD le pregateste pentru data de 27 octombrie, miercuri, ziua motiunii. Atentionam sindicatele sa nu se lase atrase in aceasta regie a violentei si avertizam la modul cel mai serios PSD ca este un partid parlamentar si are si el obligatia de a pastra ordinea si statul de drept in aceasta tara. Adresam o intrebare publica PSD-ului. Cine plateste? Din ce bani se plateste furnicarul de autocare si cheltuielile mari pe care PSD le face pentru ca sa-si trimite la Bucuresti atatia oameni in ziua motiunii. Motiunea va pica. Aceasta, de fapt, va fi ultima zvarcolire a PSD, un partid el insusi nereformat, care este dusman al reformarii statului roman si sunt convins ca astfel de lucruri vor fi sanctionate de populatie”.

Martie 1993
Sa vedem, in continuare, cum stateau lucrurile in 19 martie 1993, cand Parlamentul Romaniei s-a confruntat cu prima motiune de cenzura post-decembrista. La acea vreme, principalul avocat al guvernarii Vacaroiu era Vadim Tudor, membru al ”pentagonalei rosii” (FDSN-PSM-PRM-PUNR-PDAR) cel care, vorbind in numele puterii, a declarat ca motiunea opozitiei urmareste destabilizarea totala a tarii, pentru a-l aduce la conducere pe Mihai de Hohenzollern si pentru a face jocul ungurilor. De fapt, iugoslavizarea Romaniei a fost unul dintre leit-motivurile dezbaterilor, iar intreaga sedinta a fost presarata de apelative precum ”golanule”, ”banditule” etc, opozitia parasind la un moment dat sala, in semn de protest. Dupa ce Nicolae Manolescu, pe atunci liderul PAC, a acuzat guvernul Vacaroiu ca nu are cum sa consolideze  o economie ale carei structuri principale au ramas, in mare parte, socialiste s-a trezit cu replica ucigatoare a lui Adrian Paunescu, cel care a spus ca Manolescu vrea sa omoare o tara, dupa ce a omorat revista ”Romania literara”.

De altfel, scandalurile incepusera inca inaintea votarii motiunii, atunci cand PUNR acuzase opozitia ca vrea sa blocheze activitatea guvernului, in timp ce Dinu Patriciu contra prin afirmatia ca Romania nu traversa o criza economica, ci una politica si risca sa ajunga o republica bananiera. A fost momentul in care Vadim Tudor a lansat o afirmatie celebra pana azi: ”Decat o democratie bolnava, mai bine o dictatura sanatoasa”. Din partea guvernului, premierul Vacaroiu sustinea ca in viata lui nu a auzit atat de multe ineptii economice precum la sedinta respectiva.

Sa notam si faptul ca primul politician roman care a anuntat oficial initierea motiunii de cenzura a fost Corneliu Coposu, care a fost impiedicat, insa, sa ajunga la microfonul Parlamentului pentru a face anuntul respectiv. Astazi, tot lotul parlamentarilor de guvernamant e impiedicat sa ajunga la urnele de vot, prin decizie de partid. Salutar ”progres”…

In fine, pentru a demonstra ca ”garnisirea” motiunii de maine cu proteste sindicale nu reprezinta o tentativa de lovitura de stat, asa cum sugereaza PDL, amintim ca si prima motiune s-a derulat in exact acelasi decor: in Piata Victoriei, dar si in tara, se tineau lant mitingurile de protest ale marilor sindicate, cu zeci de mii de participanti, de la constructorii de avioane pana la BNS, Univers si Cartel Alfa, afisand pancarte cu ”Minicuna + Coruptie = Saracie” samd. Finalmente, motiunea a cazut cu 260 de voturi contra si 192 pentru. Au trecut de atunci 17 ani si mai bine, dar constatam, iata, ca la nivelul acuzatiilor si ”dezvaluirilor” incendiare nu s-a inregistrat niciun progres: tot lovituri de stat, tradari nationale, jocuri unguresti si altele de acelasi calibru.

Atat comentariile, cat si ping-urile sunt inchise.

Nu exista comentarii