Securitatea si misterioasa lista a lui Caraman   aprilie 27th, 2011

de Bogdan Tiberiu Iacob, Inpolitics

In urma cu mai bine de zece ani, un senator al puterii de atunci a avut o initiativa neobisnuita, nu foarte comentata in presa vremii, dar care astazi ar putea ridica niste semne de intrebare importante. Mai ales din cauza evolutiilor ulterioare cel putin surprinzatoare ale unor evenimente, dupa cum veti vedea in randurile de mai jos.

Scriam, nu demult, ca recenta desecretizare a unui numar de peste o mie de dosare ale SRI si virarea lor catre CNSAS anunta mai mult ca sigur noi scandaluri. E moment, insa, sa readucem in atentie un eveniment petrecut in toamna anului 2000, care, analizat astazi la rece, se prezinta intr-o cu totul alta lumina decit aparea la acea vreme.

Mai precis, in primele zile ale toamnei anului 2000, senatorul taranist Petru Caraman, fiul marelui carturar interbelic cu acelasi nume, a avut ideea sa realizeze o lista pe care toti senatorii sa dea in scris ca nu au avut de a face cu fosta Securitate. In ciuda eforturilor sale, Caraman nu a putut obtine semnaturi din partea a 22 din totalul de 143 de senatori ai vremii.

Senatorii care au refuzat sa semneze erau Apostolache Victor (PDSR), Badea Dumitru (PRM), Badulescu Doru Laurian (PDSR), Bleahu Marcian (FER), Buruiana Florin (independent), Cancescu Aristotel (PD), Fuior Victor (PUNR), Gherman Oliviu (PDSR), Ionescu Mircea Quintus (PNL), Gheorghiu Costel (PD), Dumitrascu Gheorghe (PDSR), Dima Emil, Maior Liviu (PDSR), Opris Octavian (PDSR), Paleologu Alexandru (PNL), Pavalascu Gheorghe (independent), Popescu Dan Mircea (PDSR), Popescu Virgil (PDSR), Stanoiu Rodica (PDSR), Szabo Karoly (UDMR), Taracila Doru Ioan (PDSR), Ionescu Cazimir (independent).

Caraman mai anunta, la vremea respectiva, ca va cere CNSAS sa analizeze posibila calitate de colaborator al celor care refuzasera sa semneze lista.
Daca a facut-o sau nu, conteaza azi prea putin, sigur este ca deceniul care a urmat a confirmat ca o buna parte a celor care refuzasera sa semneze avusesera legaturi cu fosta Securitate. Spre exemplu, senatorul PRM Dumitru Badea si senatorul PUNR Victor Fuior au recunoscut ca au fost ofiteri de securitate, Mircea Ionescu Quintus a fost deconspirat ca turnator, Alexandru Paleologu recunoscuse singur acest lucru, Oliviu Gherman a recunoscut ca a dat rapoarte la Securitate, iar deconspirarea Rodicai Stanoiu avea sa vina, spre exemplu, dupa o buna perioada de timp. Cazimir Ionescu a avut propriile lui probleme, desi a ajuns, ulterior, chiar membru al conducerii CNSAS, dupa ce s-a aflat ca avusese dosar la Securitate, fara a fi limpede daca era colaborator sau obiectiv. Suspect e, insa, ca Ionescu efectuase o deplasare in Polonia anilor 80 exact in zilele in care avusese loc constituirea celebrului sindicat “Solidaritatea”, o actiune de care Securitatea era profund interesata.

Una peste alta, dezvaluirile venite dinspre CNSAS in ultimul deceniu au demonstrat ca cei 22 de senatori care au refuzat sa semneze lista lui Caraman au avut, pare-se, motive mai mult decit serioase sa o faca.

O parte a lor au disparut demult din prim-planul politicii, altii au incetat din viata, deci faptele lor nu ar mai prezenta, oricum, mare importanta. Intr-un alt caz, fiul lui Liviu Maior a ajuns mai marele dosarelor fostei Securitati, in calitate de director al SRI, asa ca tatal ar fi la adapost, probabil, chiar si daca ar fi avut eventuale legaturi.
Ar fi interesant de vazut, totusi, care e situatia celor cativa care inca mai conteaza. La loc de cinste ar fi seful Autoritatii Electorale Permanente, fostul senator PSD Octavian Opris, absent de pe lista lui Caraman si care a fost, cativa ani dupa acea initiativa, in centrul unui scandal similar. Mai exact, actualul lider taranist Aurelian Pavelescu, pe atunci deputat democrat, a cerut oficial, in iunie 2004, o ancheta a CNSAS, dat fiind ca detinea informatii ca Opris ar fi fost colaborator al fostei Securitati. Pana azi, nu a primit niciun raspuns.

Atat comentariile, cat si ping-urile sunt inchise.

Nu exista comentarii