Premier pe sarma. Fugarit de presedinte   martie 27th, 2012

Nu este deloc o intamplare faptul ca un gest aparent sau real rebel al primului ministru Mihai Razvan Ungureanu starneste fel de fel de comentarii. In mod cert, el a parasit enervat sedinta reprezentantilor coalitiei. Si, tot in mod cert, a facut acest lucru insotit si aprobat de ministrul Justitiei si de ministrul Finantelor. A treia certitudine este ca tema in disputa era o finantare mascata a campaniei electorale. Si, in fine, mai stim ca reprezentantii PDL au mintit deliberat opinia publica, declarand ca cele de mai sus reprezinta o intoxicare. Ce urmareste Ungureanu? Ce urmaresc liderii PDL? Si de ce Presedintele Traian Basescu ii poate incurca si  pe unii si pe altii?

Denumit chiar de subsemnatul “premier telecomanda” sau de altii “prim ministru surogat”, aratat cu degetul de opozitie si de o parte a presei pentru ca sta in fruntea unui guvern de clone, Mihai Razvan Ungureanu are o singura solutie pentru a iesi cu fata curata din aceasta afacere a guvernarii. Sa se comporte ca un independent. Sa forteze Guvernul sa actioneze cat se poate de independent in raport cu coalitia si mai ales cu interesele electorale ale acesteia. Si sa-si creeze un spatiu de manevra cat mai larg in raport cu Presedintele Traian Basescu. Problema e cat de hotarat este Ungureanu sa procedeze astfel si cat va fi lasat in pace?

De ce s-au grabit liderii PDL ca, in mod oficial, sa conteste faptul ca premierul s-a enervat si a parasit pe neasteptate sedinta coalitiei, dupa ce, in prealabil, a fost presat si santajat? Presat, prin solicitarea de a pune la dispozitie fonduri care urmau sa alimenteze mascat campania electorala, si santajat, in sensul ca numai astfel coalitia se va mobiliza pentru a trece prin Parlament initiativele legislative ale premierului. Raspunsul nu este complicat. El tine de logica jocului politic. PDL se teme de moarte ca propriul activ si propriii alegatori sa perceapa faptul ca Guvernul este scapat din mana. Si ca premierul joaca altfel decat cum canta coalitia. De aici minciuna la care ma refeream. Sustinuta cu nerusinare, in ciuda faptului ca exista atat reprezentanti ai Guvernului, cat si ai coalitiei, care au recunoscut faptul ca a existat un conflict. In al doilea rand, substanta ca atare a discutiei care a generat reactia premierului, odata devoalata in mod public, aduce PDL-ului serioase prejudicii de imagine.

Asadar, acceptand ideea ca a existat o confruntare si ca ea a fost reala, urmeaza sa ne intrebam si sa incercam sa dam si un raspuns daca ea reprezinta doar o tresarire de demnitate a premierului sau reprezinta, cu adevarat, pozitia sa politica. Este o operatie de imagine sau una tinand de esenta actului de guvernare? Si de identitatea noului Executiv? Pe de o parte, primul impuls este sa afirm ca Ungureanu, pentru a fi credibil cu guvernul sau, este obligat sa ia o distanta cat mai mare fata de coalitie, mai ales acum, in perioada electorala. Pe de alta parte, el neavand nicio alta sustinere politica decat cea oferita de coalitie este silit sa graviteze in jurul acesteia. Si, prin urmare, sa raspunda la comenzi.

Presedintele Traian Basescu insa, in dorinta de a ramane jucator, da peste cap pana si echilibrul fragil pe care l-am schitat mai sus. Agatandu-i lui MRU de gat o a doua zgarda.

Sursa: CorectNews

Atat comentariile, cat si ping-urile sunt inchise.

Nu exista comentarii