Sansa istorica a PNL   ianuarie 29th, 2013

PNL a ajuns din nou la guvernare. Fara a detine, insa, pozitia de prim-ministru. Dar ocupand o pondere insemnata in Guvern. Si in adminsitratia publica locala. Detine, impreuna cu partenerii din USL, o pondere fara precedent, de 70 la suta, in Parlamentul Romaniei. Poate participa major la schimbarea cursului istoriei si la ameliorarea vietii romanilor. Dar si riscurile pe care si le asuma sunt pe masura. PNL are sansa istorica de a castiga imens in urmatorii patru ani dar este, in aceeasi masura, amenintat si de pericole mortale.

Presedintele PNL, Crin Antonescu, a anuntat, pe un ton lipsit de orice fel de echivoc, intentia sa si a conducerii partidului de a promova, pentru prima data in istoria recenta, acele mecanisme si acele tipuri de comportament care ar permite desprinderea Parlamentului din rolul nefast de remorca a Guvernului si transformarea acestei importante institutii a statului de drept intr-o putere reala, independenta, nu numai legiuitoare, ci si controloare exigenta a actului de guvernare. Chiar daca sau tocmai fiindca acest Parlament a investit in Guvern, pe care este decis sa il sustina. Tocmai fiindca USL s-a angajat in fata natiunii, printr-un program de guvernare de patru ani. Ce presupune, insa, acest lucru? Si de ce un asemenea proces ar fi o mare sansa pentru PNL?

Este adevarat, din 1989 pana in prezent, intotdeauna, exceptie facand doar momentele de mare criza politica, Parlamentul s-a comportat pur si simplu ca un instrument al Guvernului. Motivul l-a constituit fie existenta unei majoritati fragile, care nu permitea atitudini mai dure ale forului legislativ si de control al Executivului, fie servilismul de care au dat dovada politicienii parlamentari in fata sefilor lor, aflati de obicei in pozitii cheie in Executiv. Sau tentatiei mult prea mari a fiecarui parlamentar in parte ca, in tentativa de a rezolva problemele comunitatilor din colegiu, sa umble cu caciula in mana pe la diversi demnitari guvernamentali, aservindu-si sau chiar vanzandu-si astfel libertatea de actiune.

Toate conditionarile enumerate mai sus pot fi, pana la un punct, intelese. Dar nu si tolerate in continuare. Si afirm acest lucru gandindu-ma, pe de-o parte, la faptul ca tocmai aceasta este principala explicatie a credibilitatii scazute a Parlamentului si a parlamentarilor – abandonarea autoritatii si functiei de control – iar, in ceea ce priveste viitorul PNL in urmatorii patru ani, de modul in care va fi rezolvata aceasta tema depinde succesul sau esecul acestui partid, devenit, pentru prima data, o formatiune puternica de masa.

Pentru a ajunge acolo unde PNL ar trebui sa ajunga, pentru ca o parte, macar, a majoritatii parlamentare sa-si indeplineasca functiile de care vorbeam, exista, desigur, mai multe cai. Dar cea mai sigura solutie este prilejuita de apropiatul Congres PNL. Libertatea de actiune a parlamentarilor ar creste exponential dar si libertatea de manevra a liberalilor, daca, fara a incerca in vreun fel sa-si tradeze partenerii din USL, ar face in asa fel incat, dupa viitorul Congres, ministrii PNL sa nu se mai regaseasca in conducerea partidului. Sau, regasindu-se, sa se autosuspende pe perioada mandatului.

Sursa: CorectNews

Atat comentariile, cat si ping-urile sunt inchise.

Nu exista comentarii