Puterea a patra in stat   aprilie 25th, 2013

Este socant. Am inceput, in urma cu un an, prin a vorbi despre o noua Constitutie, am continuat schimband conceptul in cel de revizuire si sfarsim, chiar astazi, propunandu-ne, prin vocea premierului Victor Ponta, doar “un reglaj fin”, adica o cosmetizare. Si, fiindca nu este de ajuns, a doua surpriza de mari proportii vine cam din aceeasi directie – se profileaza nasterea unei a patra puteri in stat. Care nu este presa. Ci procuratura.

La dezbaterea care a fost organizata ieri de fundatia Friedrich Ebert, cei mai multi participanti au fost judecatori si procurori. S-a discutat din nou, in Palatul Parlamentului, despre Constitutie. Victor Ponta a venit si el pentru a-si expune opinia, ca de altfel si noul ministru al Justitiei. In viziunea celor doi, care nu au uitat sa aminteasca detaliul ca sunt de profesie procurori, revizuirea Constitutiei presupune doar un reglaj fin iar, in ceea ce priveste articolele referitoare la Justitie, intr-o proportie de 99 la suta, cei care ar urma sa decida vor fi procurorii si judecatorii. In niciun caz politicienii.

Iata ca ne aflam intr-o situatie unica in felul ei. Daca asa se va intampla, va fi probabil pentru intaia data in istorie cand nu oamenii politici, ci alte categorii socio-profesionale vor avansa spre referendum propunerea de revizuire a unei legi fundamentale. Lui Crin Antonescu si comisiei parlamentare, creata special pentru revizuirea Constitutiei, li s-a cam luat obiectul muncii.

In viziunea sefului Executivului, procurorii sunt, indubitabil, magistrati si fac parte din ceea ce numim puterea judecatoreasca. De aceea, CSM ar trebui sa ramana cam asa cum e. Poate cu ceva “reglaje fine”. Surprizele au aparut insa imediat dupa plecarea premierului de la dezbatere si ulterior momentului in care reprezentantii judecatorilor au sustinut, in mod argumentat, teza conform careia doar ei reprezinta puterea judecatoreasca, doar ei sunt magistrati si prin urmare, CSM nu ar avea de ce sa fie dominat de procurori care, pana la urma, nici nu prea au ce cauta acolo. Argumentul forte este ca instanta este formata din judecatori, iar in fata acestora, in interesul cetateanului, acuzatorul, deci procurorul, trebuie sa aiba aceleasi posibilitati ca si aparatorul, deci avocatul. Reprezentantii procurorilor au intervenit prompt si in forta in acest dialog, profitand in mod vadit de faptul ca cei mai inalti reprezentanti ai autoritatii – primul-ministru si ministrul Justitiei – le ridicasera mingea la fileu si au sustinut, nici mai mult nici mai putin, ca sunt magistrati si ca trebuie sa se bucure, in viitor, de acelasi statut cu cel al judecatorilor. Inclusiv inamovibilitate.

Daca asa s-ar intampla, daca asemenea solicitari ar fi sustinute cu succes sau chiar impuse de primul-minstru si de ministrul Justitiei, atunci Romania ar deveni, in urma unor “reglaje fine”, primul stat din Uniunea Europeana si de fapt din istorie, in care procuratura devine, ca putere, cel putin egala cu puterile legislativa, executiva si judecatoreasca. Deci, ar fi procurorii ceea ce se cheama a patra putere in stat.

Si, mergand cu logica chiar mai departe, in timp ce celelalte puteri sunt nu numai independente, dar se si controleaza reciproc, cea de-a patra ar trebui, ea singura, sa le controleze pe toate.

Sursa: CorectNews

Atat comentariile, cat si ping-urile sunt inchise.

Un comentariu

aprilie 26th, 2013 at 11:07
Marian Nicolae spune:

De tinut minte !!!!
———————————

După 2014 – Pârvulescu:
Am putea fi nevoiţi să modificăm art.1 din Constituţie
——————————————————————–

http://www.cotidianul.ro/parvulescu-am-putea-fi-nevoiti-sa-modificam-art1-din-constitutie-212072/

Cristian Pârvulescu a declarat, miercuri, la Târgu Mureş, că modificarea articolului 1 din Constituţie a fost “problema cea mai controversată” în cele peste 30 de întâlniri avute până acum în ţară, potrivit realitatea.net.

Pârvulescu a spus că, fiind vorba de o procedură de revizuire a Constituţiei, crede că anul acesta “nu se va umbla la articolul 1″, explicând că sunt limite care prevăd că nu pot fi revizuite articolele privind “caracterul unitar, naţional, indivizibil, suveran, al statului, forma de guvernământ, limba naţională”, însă, pe de altă parte, există şi propuneri pentru o nouă Constituţie, “care să ţină cont şi de noul cadru european”.

“În măsura în care un nou tratat european urmează să fie realizat în perspectiva câtorva ani, probabil după alegerilor europene din 2014, s-ar putea să fim nevoiţi să modificăm articolul 1.

Altfel spus, să oferim mai clar elementele de suveranitate Bruxelles-ului, pentru că în momentul de faţă există doar un articol foarte vag în Constituţie în ceea ce priveşte relaţiile noastre cu Uniunea Europeană.

Doamna Merkel explica în ultimele zile că pentru ieşirea din criză este nevoie de o cedare mai clară de suveranitate. Or, asta va presupune, nu numai în cazul nostru, al Franţei şi al altor state, modificarea acelor articole care sunt protejate de articolele speciale privind limitarea modificării constituţionale. Cred că, în România, anul acesta nu se va umbla la articolul 1, dar odată dezbaterea începută, cu proxima modificare constituţională, care ar putea avea loc în câţiva ani, s-ar putea discuta despre, eventual, o nouă Constituţie, pentru că altfel nu văd soluţia”, a afirmat el.

Pârvulescu a spus că o discuţie serioasă la nivelul întregii societăţi româneşti este necesară, întrucât “există foarte multă emotivitate”, iar problema naţională este privită foarte serios, astfel că “există riscuri importante dacă politicienii vor trece dincolo de o anumită graniţă pe care cetăţenii o consideră de netrecut”.