Teoria cozilor   noiembrie 16th, 2014

Dupa teoria catastrofelor, iata, viata ne obliga sa ne gandim si la teoria cozilor. Fireste, nu la cea lansata de academicianul Grigore Moisil, Dumnezeu sa-l odihneasca in pace! Ci la teroria cozilor de la vot. Din diverse capitale al lumii.

Avem, din cate suntem informati, peste trei milioane de romani in afara granitelor. O parte intre ei, oricum semnificativa, intentioneaza, de fiecare data, sa-si exprime dreptul la vot. Unul dintre cele mai importante drepturi de care se poate bucura un cetatean. Dar romanii din diaspora nu au noroc. De ce?

De ce romanii, spre deosebire de cetatenii altor state europene, care si ei traiesc in strainatate, nu au, cei mai multi dintre ei, in proximitatea domiciliului, o sectie de votare? De ce trebuie sa se deplaseze zeci si sute de kilometrii? De ce, acolo, trebuie sa asteapte la coada ore in sir? Si de ce unii dintre ei, destul de multi, in ciuda acestor eforturi, nu mai reusesc sa voteze? Cum procedeaza altii si cum nu procedam noi?

Sa luam exemplul Frantei. Pe care, apoi, il putem, cu usurinta, extrapola si altor state europene. Cetateanul francez, care se afla in strainatate in momentul votului, nu-si poate exercita acest drept decat daca, in prealabil, cred ca cu o luna de zile mai devreme, se inscrie pe o lista electorala. Autoritatile stiu, astfel, din timp, care este numarul real de francezi care urmeaza sa voteze si iau masurile necesare, in functie de aceasta realitate. Votul decurge fara niciun fel de tracasare a cetateanului, fara nemultumiri, fara incidente.

Prin urmare, o solutie pentrut autoritatile romane, in viitor, – era o solutie si pana acum – este sa procedeze dupa modelul francez. O alta solutie este ca, in functie de numarul previzibil de oameni care voteaza, sa fie multiplicat, in mod corespunzator, numarul sectiilor. Asta se putea face foarte usor acum. S-ar fi putut face si intre cele doua tururi de scrutin, dupa nefericita experienta din 2 noiembrie. Faptul ca nu s-a facut, denota iresponsabilitate. Dar,“errare humanum est. Perseverare diabolicum est”. Ceea ce insemna ca poate exista si rea-credinta atunci cand, greseala recunoscuta, prin demisia unui ministru de externe, este repetata.

In fine, solutia solutiilor este, evident, votul electronic, care nu s-a facut din meschine motive politice. Pentru ca partidele aflate la putere, in general, se tem de diaspora. Pentru ca diaspora este intotdeauna mai critica. Si este mai critica, pentru ca este mai exigenta.

Prin urmare, solutia solutiilor, pe termen mediu, adica pana in 2016, este votul electronic. Este obligatoriu ca viitorul Guvern sau actualul Guvern, in functie de rezultatul alegerilor, sa faca efortul de a pune la punct un sistem care nu este nici foarte simplu, dar nici foarte complicat si care, in orice caz, poate sa se transforme intr-un instrument democratic.

SURSA: CorectNews.com

Atat comentariile, cat si ping-urile sunt inchise.

Nu exista comentarii