Razboiul pasnic impotriva violentei   ianuarie 12th, 2015

srs_edit2-90x90Toate analizele facute de specialisti conduc la concluzia ca fortele de ordine ale Republicii Franceze nu au fost si nu sunt pregatite pentru a face fata provocarii teroriste in maniera in care, in prezent, sunt concepute si duse la indeplinire actiuni ca cele care au dat peste cap, zilele trecute, unul dintre cele mai importante state ale Uniunii Europene. Si, totusi, organele de ordine au fost aplaudate. La scena deschisa. Fortele antiteroriste nu sunt, inca, pregatite sa asigure securitatea cetatenilor sai, a redactiilor unor publicatii si, evident, a oamenilor politici. Si, cu toate acestea, la Paris, au defilat, in plina strada, sute de mii de oameni, in frunte cu importanti lideri politici ai lumii si, in primul rand, lideri europeni, fara a avea loc nici cel mai mic incident de natura celor care au provocat aceasta exemplara manifestare a unitatii statelor europene. Cum pot fi explicate asemenea paradoxuri?

Ei bine, pentru moment, eu unul nu am nicio explicatie. Desi este clar, nu hazardul i-a determinat pe parizieni sa aplaude organele de ordine, care s-au lasat buversate de doua lovituri de tip terorist. Poate a fost altceva. Poate a fost speranta. Speranta francezilor intr-o lume mai buna, mai sigura, pentru constructia careia nu sunt necesare excesele.

Nu imi explic nici teribila indrazneala prin care liderii Uniunii Europene si-au jucat, la ruleta terorista, viata si propria securitate. Indrazneala acestora de a iesi pe strazi, brat la brat, la lumina zilei, expunandu-se, practic, ca niste tinte, intr-un poligon de tragere. Si la fel de surprinzatoare este si indrazneala sutelor de mii de francezi, care in loc sa se ascunda in case, in loc sa intre in panica, au iesit pe strazi, cu pieptul gol, in bataia gloantelor, pentru a semnala faptul ca natiunea se pronunta ferm impotriva oricarui fel de discriminarare si al oricarui fel de violenta. Ce a generat acest fenomen? Singura explicatie care imi vine in minte este aceeasi. Speranta ca numai astfel, prin toleranta si intelepciune, dar si prin unitate, terorismul poate fi indiguit si apoi, treptat, eradicat.

Este posibil sa ne aflam in prezenta si unui al treilea paradox. Cel mai important. Civilizatia care a generat acest fenomen al terorismului sa fie urmata, iata, si de o generatie capabila sa puna capat violentei, fara violenta. Atacand cauzele si nu efectul.

SURSA: CorectNews.com

Atat comentariile, cat si ping-urile sunt inchise.

Nu exista comentarii