Generalul Jolly Joker   iunie 29th, 2015

srs_edit2-90x90Partidul National Liberal a unificat dreapta si a inregistrat un prim succes electoral, asigurandu-i victoria lui Klaus Iohannis. Dar de atunci, au trecut sase luni. In cele sase luni, viata politica, dar si societatea romaneasca au traversat o serie intreaga de momente de criza, cauza fiind, pana la urma, asumata de catre liberali. Dorinta lor de a guverna. Dar si dorinta lui Klaus Iohannis, transmisa cat se poate de explicit, de a colabora, cat mai repede, cu un guvern PNL. Este momentul in care intervine, in mod decisiv, generalul cu patru stele Gabriel Oprea. Generalul bun la toate. La toate guvernele. Generalul Jolly Joker.

Domnul Gabriel Oprea, despre care, cu numai doua zile inainte sa ajunga prim-ministru, scriam ca nu-si mai doreste de la cariera sa de politician decat doua obiective. Primul, fiind acela de ajunge premier. Si a ajuns. Pentru moment, interimar. Al doilea obiectiv al sau este sa devina maresal. Dar gradul de maresal nu-l poate primi decat printr-un decret prezidential. Este poate unul dintre motivele care il determina sa se aseze ostaseste la dreapta presedintelui Klaus Iohannis si sa pocneasca din calcaie.

Generalul Jolly Joker este asa pentru ca serveste „interesul national”. Este pretextul real sau inventat pe care il utilizeaza de cate ori ia cate o decizie de trecere dintr-o tabara in cealalta. Pentru moment, domnul Oprea este prins intr-o pozitie de spagat. Ca om de onoare cum spune ca este, nu-si tradeaza prietenii si nu tradeaza niciodata vreun guvern din care a facut parte, asa ca ramane neclintit in Palatul Victoria. Dar tot „interesul national” si tot onoarea sa de patriot roman il pun in situatia de a-l sustine pe presedintele Klaus Iohannis, in demersurile sale politice. Asa ca, domnul Gabriel Oprea joaca pe tot terenul, in ambele echipe, si mai ramane foarte putin pentru a se arbitra si fluiera singur.

Daca domnul Gabriel Oprea sufera sau nu de vreo meteahna, este problema dansului. In niciun caz a mea. Iar analiza pe care o fac, cel putin in intentie, nu porneste, sub nicio forma, de la o aprehensiune pe care as avea-o fata de persoana domnului Gabriel Oprea. Incerc sa il judec la rece. Si daca il judec la rece, nu trebuie sa fac prea mari eforturi pentru a descoperi o realitate cel putin stranie. Si anume ca, domnul Gabriel Oprea a servit „interesul national” cam in toate formulele de guvernare din ultimii ani, in diverse ipostaze, ultimele fiind acelea de lider al unui partid care isi exercita, mereu si mereu, puterea politica in administratia publica centrala si locala, fara a fi participat vreodata la alegeri, in nume propriu. Pur si simplu, nu se stie cati cetateni voteaza sau ar fi dispusi sa voteze acest partid, devenit balama pentru orice guvern in cautare de majoritate.

Si, iata ca, acum a venit randul Marelui Partid National Liberal sa se dea pe gheata, la brat, cu domnul Gabriel Oprea. De ce o face? Pentru ca s-a saturat, dupa ce USL s-a rupt, sa mai stea in banca opozitiei. PNL are un program de guvernare, are un premier desemnat, are un presedinte care il sustine si doreste sa puna piciorul, intrand pe usa din fata, in Palatul Victoria. Si nu o poate face, crede PNL, pur si simplu, prin sustinerea pe care i-ar da-o parlamentarii, in mod individual, creand astfel o majoritate in Senat si Camera Deputatilor. Si atunci, PNL recurge la Gabriel Opera, pentru ca, nu-I asa, acesta serveste „interesul national”.

Problema este ce poate sa-i ofere PNL la schimb? Pana una-alta, cum-necum, domnul Gabriel Oprea este prim-ministru. Desigur, interimar. Si are garantata, sub guvernul Ponta, pozitia de viceprim-ministru. Si nu unul oarecare. Domnul Oprea este la butoane in Executiv. Adica, butoneaza, intr-o republica care se militarizeaza rapid sub ochii nostri, sistemul de siguranta si aparare nationala. Lucreaza, cum s-ar spune, nu numai sub drapel, ci si cu drapelul falfaind deasupra capului. Si a dorit, cum spune, pozitia de director al Serviciului Roman de Informatii. Numai ca domnul Klaus Iohannis s-a grabit si l-a preferat, in aceasta importanta functie, pe Eduard Hellvig. In plus, alaturi de PSD, Gabriel Oprea poate merge linistit in alegeri anul viitor, atat in cele locale, cat si in cele parlamentare, pentru ca PSD, asa cum s-a vazut, este decis sa-i ofere, cu generozitate, pozitii eligibile. Si ar mai trece astfel, cu bine, inca un hop electoral. Tot fara sa stie cati cetateni sunt dispusi sa-l voteze.

Asa ca, intrebarea ce-i poate oferi, pana la urma, PNL si Klaus Iohannis este cat se poate de legitima. Ce ar fi dispus sa primeasca domnul general cu patru stele Gabriel Oprea, ceva ce nu are si nu-i poate oferi PSD si ar putea sa-i fie daruit de catre liberali si presedinte? Iata o intrebare care face toti banii.

Sincer sa fiu, eu nu am un raspuns pentru care sa pun mana in foc. Dar banuiesc ca domnul Gabriel Oprea ar dori, fie sa fie uns prim-ministru – mai ales ca un general cu patru stele da numai bine intr-un moment in care razboiul se aude la granita de est – sau sa fie blagoslovit, prin decret prezidential, cu rangul de maresal al Armatei romane. Sa fie, cum s-ar zice, egal cu Majestatea Sa Regele Mihai. Pentru ca nu ma gandesc, Doamne fereste, la Antonescu. Sau poate, cine stie, dreapta romaneasca il va ispiti pe Gabriel oprea cu ambele demnitati. O alta necunoscuta majora este ce vor face, totusi, domnul Oprea si partidul sau de stransura la alegerile de anul viitor? Ca doar nu o avea pretentia sa fie primit pe listele Marelui Partid National Liberal?

SURSA: CorectNews.com

Atat comentariile, cat si ping-urile sunt inchise.

Nu exista comentarii