Prima Doamna   august 1st, 2015

srs_edit2-90x90De cand presedintele Klaus Iohannis, indeplinindu-si principalele prerogative, a intensificat contactele externe ale institutiei pe care o conduce, aud din ce in ce mai multe prostii spuse sau puse pe seama sotiei acestuia. Ca ar fi un abuz faptul ca il insoteste aproape de fiecare data. Ca nu este imbracata corespunzator. Ca in Romania nu exista institutia Primei Doamne consacrata de  Constitutie si, in consecinta, sotia presedintelui ar trebui sa stea la cratita. Asa ca m-am hotarat. Voi ataca subiectul „Prima Doamna”.

Chiar daca prin Constitutia Romaniei nu este consacrata institutia Primei Doamne, sotia presedintelui indeplineste un rol important in stat. Iar daca din motive lesne de inteles – generate de anii dictatoriali ai cuplului Ceausescu – legea fundamentala, scrisa in anii ’90, nu a prevazut un statut special al sotie presedintelui si chiar daca, ulterior, niciuna dintre consoartele sefilor de stat romani nu a indeplinit aceasta functie, cred ca a sosit momentul ca lucrurile sa fie schimbate.

In cele mai multe vizite de stat, in cele mai multe intalniri la nivel inalt intre doi presedinti, cutuma este ca sotiile sa participe. In aceasta calitate, ele sunt prezente si la toate dineurile organizate. Ceea ce inseamna, nici mai mult, nici mai putin, ca ele indeplinesc un rol. Care nu este deloc decorativ. Sunt obligate de imprejurari pentru a sluji, cat mai bine, interesul national, sa faca un mare efort, documentandu-se in prealabil, purtand convorbiri interesante cu ceilalti oameni politici si cu partenerele acestora, facand lobby pentru statul pe care il reprezinta alaturi de sot si, intr-un mod mai mult sau mai putin discret, practicand o forma de diplomatie, care este consacrata de sute de ani in practica celor mai avansate state ale lumii.

Exact asta incearca sa faca acum doamna Carmen Iohannis. Se imbraca frumos si cu gust. Tinuta are personalitate. Este un om deosebit de agreabil. Are comportamentul unei doamne distinse. Si, evident, rolul ei nu poate fi decat benefic in stabilirea unor relatii cat mai apropiate intre Klaus Iohannis si alti sefi de state.

De ce asistam astazi, din aceasta perspectiva, la ceva nou, care pe unii ii nedumireste, pe altii ii socheaza, pe unii ii nemultumeste, iar pe altii, cum sunt eu, ii multumeste? Dintr-un motiv foarte simplu. Noi nu am mai avut, de mult timp, adevarate doamne alaturi de adevarati domni, in postura de presedinti ai Romaniei. Despre cuplul de toparlani Ceausescu nu are rost sa vorbesc. A urmat, dupa 1989, un alt cuplu. In doua randuri. Cuplul Iliescu. Nici Ion Iliescu, desi un intelectual, nu a beneficiat de o educatie aleasa. El s-a facut intelectual, cumva, pe picior. Iar doamna Nina, o persoana extrem de discreta, modesta, tematoare ca nu care cumva sa fie comparata cu Elena Ceausescu, a stat in obscuritate. Poate ca si Iliescu a contribuit la aceasta situatie, educat fiind, asa cum a fost educat, la scoala comunista. A existat un alt cuplu prezidential, cel alcatuit de Maria si Traian Basescu. Niciunul dintre cei doi nu a fost crescut la scoala bunelor maniere. Niciunul dintre cei doi nu a fost si nici nu a avut pretentia ca este un intelectual de rasa. In timp ce Traian Basescu a putut fi caracterizat drept un om cu o personalitate accentuata, uneori violenta, si facand, de multe ori, excese de badaranie, doamna Maria a lasat impresia unei fiinte timorate, a unei persoane modeste, lipsita de orice interes de a se implica, alaturi de sot, in activitatea politica. De aceea, si acest cuplu trebuie scos din schema. In fine, am avut anterior presedintiei lui Iohannis si o perioada de patru ani, cand in istoria noastra recenta, la conducerea statului s-a aflat un cuplu de intelectuali. De persoane rasate. Familia Constantinescu. Numai ca, in aceea perioada, 1996-2000, Romania nu era nici membru NATO, nici membru UE. Iar intensitatea intalnirilor externe a fost mai mica. Asa ca, nici atunci, nu s-a pus problema, desi ar fi putut sa se puna, a institutiei Primei Doamne.

Acum, a sosit momentul. Si cred ca Parlamentul ar putea prelua initiativa. Ar fi nevoie de o lege care sa stabileasca statutul Primei Doamne. Un asemenea act normativ nu ar putea aduce decat foloase Romaniei. Pentru a ma face mai bine inteles, voi opera o analogie cu ceea ce se intampla in diplomatia oricarui stat. Inclusiv a statului roman. Aici, intotdeauna, sotiile de ambasadori sau de consuli joaca si ele un rol important in promovarea intereselor Romaniei. Sunt nelipsite de la receptii si de la sutele de intalniri de tot felul, organizate anuale. De cele mai multe ori, sotiile de diplomati fac eforturi comparabile cu ale sotilor pentru reusita unor intalniri. In acest scop, se documenteaza in prealabil, dau dovada de talent organizatoric, se ingrijesc de tinuta lor si se specializeaza in arta conversatiei. Transpira pentru interesul statului respectiv. Iar statul le rasplateste. Sotiile diplomatilor beneficiaza si ele de un venit in schimbul efortului lor, care, de cele mai multe ori, reprezinta jumatate din venitul sotului. De ce nu s-ar intampla asa ceva si in ceea ce priveste institutia Primei Doamne?

SURSA: CorectNews.com

Atat comentariile, cat si ping-urile sunt inchise.

Nu exista comentarii