Cine „calmeaza” viata politica?   august 28th, 2015

srs_edit2-90x90Presedintele Klaus Iohannis isi asuma aceasta calitate. Si acest privilegiu. O face, si nu de oriunde. Ci la o dezbatere legata de securitate. Intre oameni ai sistemului. Carora li s-au adaugat si membrii ai Corpului Diplomatic. Sunt oare locul si momentul alese intamplator? Si oare meritul ii aparţine domnului Klaus Iohannis?

Este o certitudine. Si nu poti sa nu-i dau perfecta dreptate presedintelui Romaniei. In ultima vreme, isteria politica s-a mai diminuat. Ma refer, desigur, la partidele parlamentare. Si la adevaratii jucatori. Refuz sa introduc in ecuatie, pentru moment, tandemul Elena Udrea – Traian Basescu. Observati ca s-a schimbat putin ordinea. Acum ea este mai importanta decat este el. Si mai vocala. Dar niciunul dintre cei doi nu se afla la masa jocului. Adica, acolo unde se decid principalele masuri luate in aceasta toamna si care vor afecta, in bine sau in rau, situatia Romaniei in 2016. Si poate pe termen mediu si lung.

Asadar, stridenţele sunt mai putine. Si mai putin relevante. Deciziile incep sa poate fi luate prin consens. Nimic insa nu a fost dus pana la capat. Este vorba doar de premise. De o speranta. Sa vedem ce va fi! Ce va fi cu Codul Fiscal? Ce va fi cu votul romanilor din diaspora? Ce va fi cu alte acte normative, cu alte decizii vitale pentru viitorul tarii? Cu ar fi, de pilda, o politica unitara gandita, pe termen lung si realista, in materie de salarizare.

De ce a ales Klaus Iohannis sa vorbeasca despre calm si echilibru tocmai la o intrunire destinata securitatii? Poate pentru ca ne aflam intr-un moment special. Cand calmul face parte din ceea ce putem numi sistemul de garantare al sigurantei nationale si al securitaţii cetaţeanului. Apropo de securitatea cetateanului. M-as fi asteptat ca macar la o asemenea intalnire, cu oamenii sistemului, Klaus Iohannis sa fi dat un semnal, jinduit de romani, de multe decenii. Si anume ca, siguranta cetateanului este mai presus decat securitatea nationala. Din pacate, despre asta nu se vorbeste. Ceea ce confirma teza militarizarii statului roman. Si explica, pe deplin, ascensiunea domnului Gabriel Oprea. Pentru ca, generalul cu patru stele este cel care l-a luat de guler pe Victor Ponta si l-a dus la Cotroceni, dupa  ce, in prealabil, a obtinut acceptul presedintelui. Ceea ce insemna, nici mai mult, nici mai putin, ca in materie de acte de guvernare, viceprim-ministrul a preluat comanda in timp ce, „tehnocratul” Victor Ponta o tine in concediu dupa concediu. Si sta ca mortul viu in fereastra.

Numai ca aceasta este doar aparenţa. In esenta, aceasta liniste, acest calm poate fi doar o aparenţa. Linistea de dinaintea furtunii. De unde vine calmul? De la Klaus Iohannis? Este exclus. Domnia sa nu a fost prea prezent in viata politica din ultima vreme. Nu a purtat prea multe negocieri. Nediscutand cu partile implicate in diverse tipuri de conflicte, el, pur si simplu, nu avea cum sa instaureze un climat normal in stat. Meritul sau este, in orice caz insa, faptul ca nu a procedat, asa cum ne-am obisnuit in zece ani de regim Basescu, ca atunci cand romanilor le este lumea mai draga, cineva sa aprinda, brusc, fitilul. Si acel cineva sa fie chiar responsabilul cu cea mai inalta functie in stat. Categoric, Iohannis nu este acest tip de om politic. Si nu va alerga niciodata ca bezmeticul, prin Romania, cu canistra de benzina intr-o mana si cu torta in cealalta mana. Dar daca nu este meritul lui, atunci al cui este?

Este, pur si simplu, o conjunctura. In aceasta perioada bine delimitata de timp, principalul partid aflat la guvernare, PSD, dar si celelalte formatiuni care alcatuiesc majoritatea parlamentara isi cauta un nou echilibru. Mai intai intre ele. Exista argumente pro si contra ramanerii UNPR alaturi de PSD. Echilibrul dintre unele si altele este precar. Dar, deocamdata, nimeni nu indrazneste sa ia o decizie ferma. Victor Ponta ca premier este, cum spunea, mortul viu din fereastra. El nu mai conduce Guvernul. Dar nu se poate afirma cu mana pe inima nici ca domnul Gabriel Oprea joaca, de fapt, rolul de prim-ministru. Pentru ca mai exista un actor. Care devine din ce in ce mai important. Si anume, Liviu Dragnea. Acesta conduce PSD si tot el le da indicatii ministrilor ce sa faca si ce sa nu faca. Dublandu-l atat pe Ponta, cat si pe Oprea. Si tot Liviu Dragnea decide cum se va misca Grupul Parlamentar PSD.

Ceea ce inseamna, nici mai mult, nici mai putin, ca, in acest moment, rolul cheie si in ceea ce se intampla bun si in ceea ce se intampla rau il detine Liviu Dragnea. De el si de nimeni altul depinde ceea ce urmeaza sa se intample in majoritatea parlamentara. Cand si in ce conditii Victor Ponta dispare de pe scena.

Si tot de Liviu Dragnea depinde starea de conform sau de inconfort politic. Lucrurile s-au calmat in Romania, deci, pentru ca avem un presedinte intreg la cap, echilibrat, care nu actioneaza impulsiv, pentru ca avem un lider al puterii, in persoana lui Liviu Dragnea, prudent, calm la randul lui si dispus la dialog. Si, abia in al treilea rand, pentru ca reprezentantul partidului balama, domnul Gabriel Oprea, premierul de pe teava pustii, este, la randul sau, dispus sa negocieze si nu sa bata cu pumnul in masa. In concluzie, daca vor exista beneficii ale acestei stari de normalitate, ele ar trebui impartite in mod onest.

SURSA: CorectNews.com

Atat comentariile, cat si ping-urile sunt inchise.

Nu exista comentarii