Eduard Hellvig, in mijlocul furtunii dezlantuite   Martie 2nd, 2017

srs_edit2-90x90Tot ceea ce se intampla reprezinta, pentru directorul Serviciului Roman de Informatii, pe de o parte, provocari de o importanta exceptionala, pe de alta parte, oportunitati la fel de mari. Credibilitatea institutiei pe care o conduce se poate prabusi iremediabil cu toate consecintele de rigoare, dar exista si sansa modernizarii SRI si a adecvarii la statul de drept si la normele democratice. Totul depinde de o singura persoana. De persoana domnului Eduard Hellvig.

Efectul Coldea a fost naprasnic. Si intr-un sens si in altul. Incurajat fiind de Traian Basescu, care a trait cu convingerea ca SRI, sub Coldea pe care l-a promovat, ii este cu adevarat subordonat, Serviciul Roman de Informatii, ca institutie de forta a statului, a inceput, din ce in ce mai insistent, sa pirateze puterile fundamentale ale statului, substituindu-se treptat acestora. Intentia nu mai poate fi ascunsa. SRI a avut drept obiectiv sa isi subordoneze, prin mijloace oculte, puterea legislativa, puterea judecatoreasca si puterea executiva. Cum a procedat?

Neavand la dispozitie acte normative de natura sa ii confere puteri si atributii sporite, a initiat o prima tentativa prin plasarea, in Parlamentul Romaniei, a unor proiecte de legi ale securitatii care intareau in exces atributiile SRI si, in acelasi timp, scoteau institutia de sub incidenta oricarui control real. Aceasta tentativa a esuat, in ciuda presiunilor SRI desfasurate, in mod direct, la nivel institutional si, indirect, prin intermediul ofiterilor acoperiti din Parlament si din Guvern. In aceste conditii, institutia condusa in mod real de Florian Coldea a recurs la un siretlic. A obtinut o decizie CSAT de care s-a prevalat ca si cand aceasta ar fi fost norma juridica si, in baza ei, a trecut masiv la incheierea unor protocoale si a unor planuri de cooperare cu alte institutii de forta, precum si institutii apartinand puterii executive. Tot acest ansamblu de para-norme a marit exponential campul tactic al SRI, dandu-i aparenta de legalitate. Si, desigur, de legitimitate, in conditiile in care institutia s-a dovedit a fi relativ loiala si extrem de utila in raport cu parteneriatele noastre euroaltantice si a putut utiliza in acest scop, cu succes, atat contextul geopolitic si geostrategic, cat si amenintarea terorista.

Din zona legalitatii, fie ea si aparenta, in ultimii zece ani, SRI, dobandind in mod artificial si neconstitutional puteri sporite, a cazut in pacatul politiei politice. Pentru ca asta inseamna campul tactic din justitie. Sau campul tactic din Parlament. Sau campul tactic din Executiv. Sau campul tactic din presa. Ca sa nu vorbim de campul tactic din sfera economica, prin proliferarea exponentiala a societatilor acoperite sau de invadarea societatii civile prin nenumarate ONG-uri, si ele acoperite.

Deveind in buna masura stat in stat si scapand de absolut orice control prin aservirea Comisiei parlamentare de specialitate si beneficiind de tranzitia dintre doua administratii prezidentiale, Serviciul Roman de Informatii a vrut si mai multa putere, astfel incat, in parteneriat cu alte institutii de forta si in primul rand cu DNA, a incercat, si intr-o oarecare masura a reusit, sa invadeze si sa acapareze puterile fundamentale ale statului.

In linii mari, asta este ceea ce a mostenit domnul Eduard Hellvig, unul dintre liberalii de marca, atunci cand, dupa demisia lui George Maior, presedintele Klaus Iohannis a decis sa il numeasca in functia de director SRI. La comanda, insa, nu s-a aflat, pana de curand, domnul Hellvig, ci generalul cu patru stele Florian Coldea. Marele prestidigitator. Acesta nu avea niciun interes sa ii impartaseasca lui Hellvig detaliile proiectului sau anticonstitutional si a facut tot ce i-a stat in putinta pentru ca directorul civil al serviciului sa ramana un personaj pur decorativ.

O serie intreaga de dezvaluiri au dat insa peste cap planurile lui Florian Coldea. Sub presiunea opiniei publice, au intervenit, incercand sa regleze ceea ce s-a dereglat in statul roman, Curtea Constitutionala si o parte, nu prea consistenta, dar virulenta, a Legislativului.

Chiar si dupa ruperea binomului, Coldea a continuat sa beneficieze de un intreg arsenal de mijloace, mai ales in conditiile in care, pe parcursul anului trecut, a identificat un partener de nadejde in persoana doamnei Raluca Pruna, ministrul de trista amintire al Justitiei sub Guvernul Ciolos, care i-a oferit pe tava SRI-ului o ordonanta de urgenta neconstitutionala. In acelasi timp, Coldea, care a contribuit activ – pe masura ce trece timpul, aflam tot mai multe amanunte – in promovarea lui Klaus Iohannis in functia prezidentiala, a beneficiat si de sprijinul activ si neconditionat si in buna masura irespinsabil al sefului statului. Asa a fost posibil un fenomen cu totul si cu totul paranormal. Chiar si dupa indepartarea “gingasa” a lui Coldea de la sefia SRI, Eduard Hellvig a continuat sa fie tinut in ceata, aburit si dezinformat.  Sa ne amintim ca, in urma cu doar zece zile, acesta, de buna credinta fiind, am aceasta convingere, a declarat ca nu exista niciun protocol incheiat de SRI cu vreo alta institutie. Dupa ce un prim protocol a fost dat publicitatii, directorul SRI a descoperit ca exista, in arhiva institutiei, zeci de asemenea documente, incheiate, prin incalcarea legii, cu nenumarate alte “organe” ale statului. Toate neavand alt scop decat de a mari campul exponential al SRI.

Nici astazi directorul serviciului, chiar si dupa schimbarea principalilor sefi de directii, nu este stapan pe situatie. Mai are rost, in acest context, sa amintesc ca generalul Dumbrava, cel care a argumentat necesitatea “campului tactic” din justitie, ridicandu-i pe judecatorii si procurorii cinstiti in capul serviciului, a fost promovat in importanta functie de secretar general SRI?

Asemenea dependente si dezinformari pe care le tolereaza si carora le cade victima ii pot fi fatale lui Eduard Hellvig. In acelasi timp, monitorizandu-le cu atentie, el are si sansa de a-si restructura nu numai intreaga echipa, ci si de a readuce Serviciul Roman de Informatii  pe sinele constitutionale, eliminand, pe rand, toate componentele de politie politica pe care institutia le-a dobandit de-a lungul timpului prin fel de fel de artificii si exhibitii.

Pentru a iesi cu bine din furtuna si pentru a face un real serviciu institutiei pe termen mediu si lung, Eduard Hellvig trebuie sa aplice cu mult curaj o intreaga chirurgie. Si nu trebie sa plece nicidecum de la premisa ca, prin denuntarea protocoalelor, nu vor mai exista pur si simplu consecinte asupra celor vinovati. Nu ar fi o gandire liberala si cu atat mai putin constructiva, daca ne gandim la victimele umane si institutionale create, in ultimii zece ani, de SRI si care cu niciun chip nu ar putea fi trecute la capitolul “pierderi colaterale”.

Cred si sper ca, prin inteligenta, calm si perseverenta, Eduard Hellvig va iesi cu bine din furtuna. Fireste, impreuna cu institutia pe care o conduce.

Sursa: CorectNews

Atat comentariile, cat si ping-urile sunt inchise.

Nu exista comentarii