Reluarea procedurii la DNA   Iulie 24th, 2018

srs_edit2-90x90Pare straniu. Dar s-au înscris doar patru candidați. Există numai patru persoane dispuse să o înlocuiască pe Laura Codruța Kovesi la șefia DNA. Și, fiecare în parte, este puternic contestată de ziariștii specializați în Justiție. Sunt semne că și Tudorel Toader are îndoieli cum că, dintre cei patru, va putea desemna un șef. În aceste condiții, există toate șansele ca procedura să se reia.

Veniturile unui șef DNA sunt uriașe. Mult mai mari decât ale președintelui României. În plus, succesorul doamnei Kovesi își va putea adăuga la carieră un trofeu de preț. Reformarea unei instituții pe care partenerii noștri externi, dar și mulți dintre români, o socotesc nu numai importantă, dar și vitală. O instituție care a luat-o razna. Cel care va reuși să reformeze DNA, dacă va reuși cineva, va înregistra o excepțională performanță, care cu certitudine va ocupa prima poziție în istoria carierei sale profesionale. Să mai adăugăm și faptul că această poziție în statul român, de șef al parchetului național anticorupție este, așa cu am văzut, generatoare de înalte onoruri, de distincții, de diplome și medalii oferite de marile puteri și de cele mai importante organizații internaționale. Și totuși, iată, nu prea există candidați.

E limpede că doamna Laura Codruța Kovesi a inspirat și inspiră în continuare multă teamă. În interiorul și în exteriorul structurii pe care a condus-o cu o mână de fier. Cum altfel s-ar putea explica absența unei competiții reale? I-am auzit spunând pe unii analiști prezenți în aceste zile în platoruile televizunilor de știri că pariul ar fi prea greu. În sensul că DNA este o instituție practic distrusă, în bună măsură compromisă, cu foarte mulți scheleți înăuntru și, în aceste condiții, pariul de a îndrepta lucrurile într-o perioadă previzibilă ar fi imposibil. Cu atât mai imposibil cu cât anumite practici tip Portcală s-ar fi generalizat iar schimbările care ar trebui operate ar fi mult prea dureroase și mult prea profunde, presupunând imense sacrificii și riscuri din partea celui care își propune acest lucru.

Poate există ceva adevăr în fiecare dintre aceste explicații. Cărora le mai pot fi adăugate multe altele. Dar probabil cel mai șocant fenomen este că mai toți cei patru candidați au amânat până în ultimele momente intrarea în cursă. De ce ar fi procedat astfel? Singurele explicații posibile sunt: 1). Că s-au temut ca presa să nu identifice în trecutul lor profesional situații și comportamente jenante. Sau chiar condamnabile. 2). Pentru a nu le lăsa timp adversarilor rivalilor sau dușmanilor din interiorul structurii  să-i „lucreze”.

Al treilea fenomen, la fel de șocant cum este înscrierea în cursă a unui număr foarte mic de competitori și abia pe ultima sută de metri, este faptul că nimeni din afara acestei structuri nu și-a manifestat dorința de a prelua managementul DNA. Deși domnul Tudorel Toader s-a exprimat în acest sens cât se poate de explicit. La fel cum Kovesi a venit la conducerea instituției din afara structurilor DNA sau foarte recent noul șef DIICOT, și de această dată ar fi cât se poate de posibil ca o persoană din afară, bine motivată și bine pregătită profesional să se înscrie în cursă și și să o și câștige.

Puse cap la cap, toate considerațiile de mai sus, ele ne îndreaptă către ipoteza că vom asista la reluarea competiției. Nu este deloc exclus ci, dimpotrivă, ca domnul Tudorel Toader să ajungă în această săptămână la concluzia că niciunul dintre candidați nu întrunește calitățile necesare pentru a prelua șefia DNA. Astfel încât îi va respinge pe toți și va relansa competiția. În speranța că, până atunci, specialiștii în drept vor avea mai mult curaj și că vor apărea și figuri din afara structurii DNA.

Sursa: CorectNews

Atat comentariile, cat si ping-urile sunt inchise.

Nu exista comentarii