Războiul s-a încheiat. Sau abia începe?   Octombrie 4th, 2018

srs_edit2-90x90Răfuiala națională atent externalizată pe tema Legilor Justiției s-a încheiat. Printr-un fel de armistițiu ciudat. Singura surpriză notabilă mai poate surveni atunci când se vor pune în practică amnistia și grațierea. Ostilitățile s-au mutat însă cu aceeași intensitate pe un alt teren. Cel a referendumului. Și aici, o provocare internă se transformă într-o vâlvătaie externă.

S-a ajuns la un armistițiu cât se poate de ciudat. În privința Legilor Justiției. Cele trei omologate pe rând de către Curtea Constituțională a României. Isteriei contestatarilor i s-a dat cumva curs. Prin răbufnirea care tocmai a avut loc în Parlamentul European. Dar și prin insistența atacării acestui pachet de legi la Comisia de la Veneția. Acum Tudorel Toader ne comunică, întorcându-se de la Veneția, un fapt cât se poate de straniu. Că ar fi convenit cu Comisia ca, printr-o ordonanță de urgență, să modifice cele trei Legi ale Justiției. În baza unor observații ale Comisiei, adjudecate de Ministrul Justiției. Hopa! Una dintre cele trei legi este deja promulgată de președintele Klaus Iohannis. Prin urmare, și-a produs și își produce efectele. Nicio modificare nu retroactivează. E doar pentru viitor. În privința celorlalte două legi, acestea urmează să fie promulgate. Preconizata ordonanță de urgență le va aduce unele modificări. Care? Domnul Tudorel Toader nu ne-a spus. Nu cumva sunt modificări „pe ici pe colo, prin punctele esențiale”?

Și de ce legi atât de importante, cu caracter organic, tocmai adoptate și omologate de Curtea Constituțională a României, urmează să fie modificate printr-o simplă ordonanță de urgență? Explicația care ne este servită pe tavă de către ministrul Justiției este că doar în acest fel modificările solicitate de Comisia de la Veneția și acceptate de domnia sa pot fi făcute în timp util. Adică în câteva zile. Înainte de promulgare. Președintele Klaus Iohannis, după ce a promulgat prima lege, va mai promulga încă două cumva în orb, pentru că, apoape simultan, textele vor fi modificate. Și tocmai Comisia de la Veneția, care este garantul european al constituționalității legilor, închide ochii și acceptă ca acte normative cu caracter organic să fie modificate nu de Parlament, ci de Guvern, printr-o ordonanță de urgență. Dar parlamentarii sunt totuși informați de către Ministrul Justiției asupra intențiilor acestuia? Câte modificări și ce fel de modificări se vor face? Tudorel Toader vorbește despre aproape  20 de propuneri convenite cu Comisia de la Veneția.

Cum-necum, se ajunge astfel la un soi de armistițiu, care ar putea fi acceptabil pentru Comisia de la Veneția și care va trebui să fie omologat și de către Parlamentul European. Unde uraganul se pare că s-a transformat într-o simplă furtună de toamnă.

Dar războiul nu se încheie. Se mută în altă parte. Și se dezvoltă cu toată intensitatea. Noul război este pe referendum. În țară, spiritele sunt mai încinse decât oricând. Mai mult sau mai puțin ipocrită, întreaga opoziție s-a plasat pe aliniamentul boicotului. Pe față sau prin spate, toate partidele din frontul anti-PSD le transmit membrilor și simpatizanților semnalul de a boicota acest mare examen de civism. Cel mai important exercițiu democratic din istoria României, generat de 3.200.000 de cetățeni. Care solicită definirea căsătoriei ca fiind o uniune dintre un bărbat și o femeie. Și modificarea adecvată a Constituției. Organizațiile societății civile, nu doar cele ale comunităților de homosexuali, au luat foc. Și își exercită pe toate căile presiunea, pentru ca cetățenii să refuze să se prezinte la referendum sâmbătă și duminică, astfel încât să nu se întrunescă necesarul pentru omologare, de minimum 30% din totalul cetățenilor cu drept de vot. În scopul de a contribui la o eventuală înfrângere a PSD, partidele adversare pun și ele umărul în aceeași direcție.

Și, din nou, războiul se externalizează. Au existat voci în Parlamentul European, care au amenințat România, acuzând-o că se face vinovată de încălcarea drepturilor omului, dacă barează posibilitatea căsătoriilor între homosexuali. La început, aceste voci au fost singulare. Acum, iată, avem și un protest și avertisment colectiv. Asumat și semnat de peste 40 de europarlamentari. Care acuză Guvernul României de un grav atentat asupra unor libertăți cetățenești. Practic, de o tentativă de a încălca grav democrația. Din nou, Guvernul României, organizator al acesui referendum solicitat de 3.200.000 de cetățeni, este pus pe nedrept a zid. Ca și când Guvernul ar fi avut de ales. Și este pus la zid și singurul partid, PSD, care a declarat că susține acest referendum. Și că își îndeamnă membrii și simpatizanții să se prezinte la urne.

Și de fapt despre ce vorbim aici? Este clar că toate cultele religioase, începând cu cel creșin otodox, care este majoritar, susțin această modificare a Constituției. De altfe au și semnat un acord în acest sens. Ceea ce înseamnă că cei mai mulți dintre oamenii credincioși practicanți sau nepracticanți sunt îndemnați insistent să meargă la referendum și să voteze „da”. Consecința este – și asta îi scoate din minți pe reprezentanții frontului anti-PSD – că acest partid, aflat în prima linie a referendumului, ar putea înregistra și probabil va înregistra o importantă victorie morală.  Care se transformă într-o victorie politică. Care la rândul ei se va transforma într-o victorie electorală. Și de aici contrareacția internă și externă.

Peste câteva zile însă și acest război se va încheia. Și mă îndoiesc că domnul Tudorel Toader, sub presiune externă, va fi invitat la Comisia de la Veneția pentru a i se solicita să elaboreze o ordonanță de urgență prin care să modifice modificarea Constituției. Dar ce se va mai inventa în acest război hibrid româno-român și antiromân după ce ambele bătălii vor fi încheiate? Pe ce alt front, pe ce alte aliniamente se vor muta combatanții? Aceasta este întrebarea corectă și nicidecum dacă după război vine pacea.

 

Sursa: CorectNews

Atat comentariile, cat si ping-urile sunt inchise.

3 comentarii

Octombrie 4th, 2018 at 13:55
Gica spune:

PROCUROR IN PISCINA UNUI SERVICIU SECRET – Dezvaluiri explozive ale judecatorului Constantin Udrea, de la Curtea Militara de Apel Bucuresti, despre seful Sectiei Parchetelor Militare din PICCJ, Gheorghe Cosneanu: „Actioneaza furibund, uitand ca se stie ca se duce si face baie in piscina unui anumit serviciu secret, impreuna cu altcineva, uitand ca se stie ca este implicat in anchetarea unor capi ai unui serviciu secret”
Postat la: 03.10.2018 19:56 | Scris de: Valentin BUSUIOC | Accesari: 16773
Colonelul Constantin Udrea (foto 1), judecator la Curtea Militara de Apel Bucuresti, a facut miercuri, 3 octombrie 2018, dezvaluiri explozive despre procurorul militar-sef al Sectiei Parchetelor Militare din PICCJ, generalul de brigada Gheorghe Cosneanu (foto 2).
Potrivit lui Udrea, Cosneanu nu doar ca ar dori mentinerea executiilor in baza protocoalelor secrete incheiate de SRI cu PICCJ (ca pe vremea Directiei a VI-a de Cercetari Penale a Securitatii), ci si ca ar fi un om de casa al unui serviciu secret (judecatorul nu a precizat care), mergand sa se scalde intr-o piscina a respectivului serviciu.
Mai mult: colonelul Constantin Udrea l-a acuzat pe generalul Gheorghe Cosneanu ca sicaneaza diversi judecatori militari cu plangeri disciplinare la Inspectia Judiciara, prin intermediul Procurorului General Augustin Lazar. Declaratiile au fost facute in emisiunea „Interes general”, realizata de jurnalistul Sorin Burtea la TVR 1.
Redam cele mai importante afirmatii ale judecatorului militar Constantin Udrea:
„Pot sa va spun un lucru vizavi de Sectia Parchetelor Militare: dand timpul in urma, inainte de ’89, Securitatea avea putere prin Directia Parchetelor Militare, iar directorul Directiei Parchetelor Militare era prim-adjunct al Procurorului General al Romaniei. Cu alte cuvinte, anchetele speciale se faceau intotdeauna de Directia a VI-a de Securitate, coordonata sub aspect judiciar de procurorii militari. Imi pare foarte rau sa spun (…) ca in prezent Sectia Parchetelor Militare din Parchetul General se comporta ca si atunci: adica este cea care sustine cu toata taria protocoalele, care are tot interesul sa timoreze judecatorii si care – atentie! – a facut tot ce a putut, astfel incat sa desfiinteze instantele militare, adica judecatorii. De ce? Pentru ca un judecator militar avizat in domeniul respectiv nu va fi niciodata de acord – cum s-a intamplat pana in prezent – cu abuzurile facute de un procuror militar.
Administrarea unor probe pe baza protocoalelor presupune o raspundere deosebita. Potrivit protocoalelor existente (pe care le avem), colaborarea dintre SRI si procurori era obligatorie – era o cerinta intre cele doua parti, ca si un contract (fara temei legal). Prin urmare, ele, protocoalele, au functionat si toate probele au fost administrate de SRI impreuna cu procurorul militar.
In momentul actual, varful de lance care apara aceste protocoale este Sectia parchetelor militare, din pacate. Au toate interesele sa le apere, pentru ca ei au administrat foarte multe probe in cauza cu aceste protocoale in vigoare, indiferent ce vei spune. S-a gasit o mare ezitare sa se spuna ca SRI-ul a pus la dispozitie doar platforma informatica, urmand ca – sa zicem – Directia de Operatiuni Speciale a Politiei sa opereze ea pe acest suport. Numai ca din protocolul pe care-l am la dispozitie rezulta ca tot SRI-ul era stapanul situatiei, tot el spunea ce e de facut acolo, tot el putea intrerupe legatura (daca era cazul) samd. Deci pana la urma, indiferent ce vom face, Stapanul Inelelor era tot SRI-ul. Asta este problema.
In prezent, cea mai nociva activitate in domeniul protocoalelor o are Sectia parchetelor militare, condusa din pacate de generalul Cosneanu Gheorghe. Eu am crezut ca la varsta si la maturitatea pe care o are, intelege nocivitatea acestor protocoale. N-a inteles-o deloc – actioneaza furibund, uitand ca se stie ca se duce si face baie in piscina unui anumit serviciu secret, impreuna cu altcineva; uitand ca se stie ca este implicat, de exemplu, in anchetarea unor capi ai unui serviciu secret, iar procurorii care lucreaza efectiv in acel caz sunt promovati de la judecatorie direct la Parchetul General dupa cazul respectiv. Aceste chestiuni trebuie cunoscute. (…)
In momentul actual, se fac presiuni teribile asupra judecatorilor. Si va dau un exemplu foarte simplu: desi Legea privind organizarea si functionarea Inspectiei Judiciare nu permite procurorilor sa sesizeze Inspectia Judiciara cu privire la presupuse abateri disciplinare ale judecatorilor, domnul Cosneanu a initiat nu stiu cate proceduri impotriva judecatorilor militari – proceduri care prin Procurorul General al Romaniei au ajuns la Inspectia Judiciara. Inspectia Judiciara a tratat aceasta sesizare a Procurorului General (semnata de dumnealui, cu stampila) ca fiind o petitie a unui cetatean oarecare. Si ea a dat valenta acelei petitii si a purces la cercetarea disciplinara. Iata unde s-a ajuns! De ce? Pentru ca contrar Legii 317 din 2004 privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii si a Inspectiei Judiciare, s-a adaugat la lege printr-o dispozitie a CSM-ului si s-a spus ca o asemenea petitie a Procurorului General poate fi primita, desi ea este inadmisibila. Prin urmare, Procurorul General, impins din spate de catre generalul Cosneanu, a semnat cateva asemenea sesizari catre Inspectia Judiciara, spre sicanarea judecatorilor militari. Vi se pare normal?”

Octombrie 6th, 2018 at 18:18
Gica spune:

2012.
Numarul total al alegatorilor cu carti de identitate este de 15.714.403, a transmis pe 10 iulie catre BEC Directia de Evidenta a Populatiei din Ministerul de Interne.
Documentul MAI mai preciza ca “numarul de alegatori” (incluzand aici si pe cei cu carti de identitate) este de 18.308.612. Faxul nu spune insa ce reprezinta diferenta intre cei 18.308.612 si cei 15.714.403 (2.594.209), fiind posibil sa fie inclusi aici cei fara acte de identitate valabile si cei care nu mai pot vota potrivit legii (bolnavii mintal si condamnatii), dar e posibil sa fie si alte categorii incluse aici, avand in vedere ca 2,5 milioane este o cifra consistenta din totalul de 18,3 milioane.
Este de asemenea prezentata si situatia defalcata pe judete, cu cele doua categorii-cetateni cu drept de vot si cetateni cu drept de vot si CI.
Premierul Victor Ponta a spus luni seara la o emisiune TV ca romanii cu drept de vot sunt in numar de 15 milioane.
Pe de alta parte, potrivit unui calcul USL bazat pe o adresa de la INS 16.527.971 ar fi numarul cetatenilor cu drept de vot. Liviu Dragnea a facut o adresa catre Institutul National de Statistica, prin care cerea un numar provizoriu al populatiei stabile din Romania.
INS i-a comunicat ca din datele ultimului recensamant in Romania numarul populatiei stabile este de 19.042.936. La acest numar se adauga numarul cetatenilor romani aflati in strainatate, rezultatul final fiind de 20.254.866.
Extragand numarul persoanelor sub 18 ani din numarul populatiei stabile, potrivit calculelor USL, rezulta ca in Romania la ora referendumului, numarul persoanelor cu drept de vot era de 16.527.971.

Octombrie 6th, 2018 at 19:00
Gica spune:

Numărul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-18 ani, deci FARA DREPT DE VOT, care aveau domiciliul în România, a fost de 4,176 milioane, la 1 ianuarie 2018, în scădere cu 37.900 comparativ cu anul anterior, potrivit unui comunicat al Institutul Naţional de Statistică, remis cu prilejul zilei de 1 iunie – Ziua Internaţională a Copilului.