Patriotismul ofițerilor și cârtițelor din servicii   Decembrie 19th, 2018

srs_edit2-90x90E clar că, sub o formă sau alta, cel puțin în parte, serviciile secrete sunt scăpate de sub control, s-au privatizat și utizează uriașele resurse puse la dispoziție de societate în interesul personal al unor ofițeri, care au devenit din ce în ce mai puternici în plan politic și economic. Iar cei mai mulți dintre ei fac pare din ceea ce numim statul paralel. În aceste condiții, se pune problema în ce măsură asemenea realități vin sau nu în contradicție cu dimensiunea patriotică pregnantă pe care și-o arogă serviciile și oamenii care lucrează în servicii.

Am auzit deseori afirmându-se că reprezentanții serviciilor secrete din România dau dovadă de mult patriotism. Și că, în ciuda viciilor pe care le au, în final, prin rolul pe care îl joacă, ei au menținut România unită și puternică, garantând destinul euroatlantic al acestui stat și consolidarea parteneriatelor noastre strategice.  Dacă ne referim la o parte, poate chiar însemnată, a corpului ofițeresc din toate serviciile secrete, putem admite că așa stau lucrurile. Dar ce ne facem cu ceilalți? Și, în special, cu marii granguri ai serviciilor? Dacă ei sunt patrioți, cum au admis și chiar au făcut presiuni în acest sens ca instituțiile pe care le reprezintă să aibă bugete, care, procentual din Produsul Intern Brut, să reprezinte mult mai mult decât bugetele alocate serviciilor similare din statele aliate? De ce să nu se fi dus aceste sume colosale de bani în cutură, în învățământ, în sănătate sau în infrastructură? Cum au admis și chiar au încurajat aceste structuri ca, în interior, statul român să devină pe zi ce trece tot mai polițienesc, ca marile personalități din politică, din lumea afacerilor, din presă, din Justiție, din cultură chiar, să fie monitorizate, hărțuite, hăituite, subordonate sau distruse? Cum au admis, în același timp, ca întreg capitalul românesc să ajungă să fie subordonat capitalului străin? Cum au împins ei lucrurile în direcția în care principalele bogății și principalele utilități nu mai aparțin poporului român? Cum au alimentat aceste structuri, deseori în beneficiul propriu, din momentul în care au scăpat de sub controlul unor președinți corupți sau slabi, teribilul război hibird româno-român, care a ajuns să pună în pericol nu numai fibra, ci însăși ființa națională?

Să punem în balanță asemenea întrebări cu rezultatele obținute de serviciile noastre secrete supraponderale, hiperputernice și din ce în ce mai active în politicile interne. Ce avem în partea cealaltă? Avem din direcția SPP ceva atentate dejucate? Avem măcar câteva fapte de vitejie în domeniul pazei și protecției demnitarilor? Sau, mai degrabă, avem demnitari supravegheați și urmăriți în scop de poliție politică? Ce avem pozitiv din direcția SRI? Cât terorism a fost anihilat pe teritoriul României, ca rezultat al supravegherii în masă a civililor și militarilor? Câți spioni au fost documentați și condamnați în acești 29 de ani? Dar ce avem în balanța pozitivă SIE? Dincolo de cooperarea cu aliații noștri, în special cu partenerul strategic de la Washington, cărora le-am pus la dispoziție aproape în totalitate informațiile de care dispunem, generozitate nemaiîntâlnită în cazul vreunui alt serviciu secret, ce alte biruințe a înregistrat SIE pe frontul nevăzut dincolo de hotarele României, în interiorul cărora are prea puține competențe? Pot fi comparate izbânzile SIE, toate la un loc, cu ceea ce s-a realizat sub „trădătorul” Pacepa, în beneficiul acestei țări, în doar câțiva ani de activitate?

Mai ușor cu patriotismul, domnilor! Acolo unde el există, societatea va ști să fie și să rămână recunoscătoare. Dar ce ne facem cu absența patriotismului, atunci când el chiar ar trebui să se manifeste? Cât de mult s-au privatizat serviciile secrete din România, în frunte cu SRI și SIE? Cât de mult s-au înstrăinat ele de adevăratele interese și obiective ale națiunii române? Până la urmă, pe cine servesc aceste instrumente? De ce sunt ele atât de interesate să pună genunchi democrația? Cu ce le deranjează democrația?

Sursa: Corectnews

Atat comentariile, cat si ping-urile sunt inchise.

Un comentariu

Decembrie 19th, 2018 at 13:43
Ovidiu spune:

Corect. Si mai avem un distins domn presedinte care-si doreste o “republica” prezidentiala…..Poate unii dintre noi vrem Monarhie Constitutionala !Pe NOI ne intreaba cineva ce dorim ?
cele mai alese ganduri pt dumneavoastra.