Lazăr, colaborator sau ofițer acoperit?   aprilie 10th, 2019

Este extrem de interesantă disputa legată de statutul lui Augustin Lazăr. Cei mai mulți analiști, persoane care au pregătirea necesară legat de istoria recentă, afirmă faptul că actualul procuror general avea încă din anii ’80 legături strânse cu Securitatea. Dar ce fel de legături? Era ofițer acoperit sau un simplu colaborator? Diferența e importantă. Să vedem de ce.

În prima ipoteză, argumentată temeinic și de istoricul Cristian Troncotă, care are un stagiu consistent la Serviciul Român de Informații, unde a lucrat în temuta arhivă a instituției, în anii ’80, când nu mai existau decât două-trei penitenciare în care erau închiși deținuți politici, era cu neputință să fii desemnat șef al unei comisii de eliberare condiționată fără să fii ofițer acoperit al Securității. Cu atât mai mult în cazul lui Lazăr, care la acea dată nu îndeplinea nici măcar condițiile legale de stagiu. În acest sens, există și presupunerea, întemeiată pe alte situații de acest tip, că Augustin Lazăr ar fi făcut și un stagiu prealabil de instruire într-una dintre unitățile militare ale Securității. În plus, istoricul afirmă că ar fi obținut confirmări neoficiale ale acestui scenariu chiar de la mai mulți ofițeri de informații.

Dacă Augustin Lazăr a fost – și poate mai este – ofițer acoperit, statutul său reprezintă un secret de stat. Oficial, nici el nici altcineva nu poate confirma acest lucru. Pentru că ar încălca legea. Și cu atât mai puțin CNSAS nu are posibilitatea de a face vreo investigație în acest sens. CNSAS poate doar confirma sau infirma cea de-a doua ipoteză. Ipoteza în care Augustin Lazăr ar fi fost nu ofițer acoperit, ci simplu informator al Securității. Și nu orice fel de informator. Ci numai „colaborator al Securității ca poliție politică”. Cu alte cuvinte, chiar dacă a colaborat cu Securitatea, dacă notele lui informative sau natura acestei colaborări nu îndeplinesc criteriul poliției politice, el va primi întotdeauna același verdict, pe care l-a mai primit de două ori, de necolaborare cu Securitatea ca poliție politică. Și asta încă nu este tot.

Chiar dacă a fost colaborator al Securității și chiar dacă în această calitate a oferit informați care îndeplinesc criteriul de poliție politică, în ipoteza în care a făcut-o, indiferent cât de des ar fi făcut-o în domeniul lupei antiteroriste, atunci el tot nu va primi vreun verdict de colaborare, din simplul motiv că respectiva arhivă, cea legată de terorism, este ferecată sub multe lacăte și pentru foarte mulți ani. Ca să fiu cât mai exact cu puțință, eu, Sorin Roșca Stănescu am colaborat mai mulți ani cu Brigada Antiteroristă a Securității. Și în ciuda faptului că am recunoscut public, desigur fără să intru în detalii, această colaborare și chiar în ciuda protestelor mele, de două ori CNSAS, la solicitarea altor persoane interesate, a dat în ceea ce mă privește, în scris, un verdict de necolaborare cu Securitatea ca poliție politică.

Deci așa stau lucrurile și în cazul lui Augustin Lazăr. Admițând că el a fost simplu colaborator al Securității, în calitatea pe care o avea de procuror desemnat să se ocupe între altele și de deținuții politici pe care regimul comunist îi percepea drept teroriști, în sensul că atacau sau puneau între paranteze ordinea constituțională din acea epocă,  Augustin Lazăr tot nu ar putea primi vreodată un verdict de colaborare cu Securitatea ca poliție politică. Și asta, atenție, în ciuda faptului că documentele recent dezvăluite și care prezintă trecutul odios al acestui personaj, sunt incriminatorii chiar și din perspectiva unei colaborări cu Securitatea ca poliție politică. Pur și simplu CNSAS nu poate da un asemenea verdict. Nici dacă cercetează multe ale documente în care apare numele lui Augustin Lazăr. Cum ar fi de pildă cele legate de cunoscutul disident Dumitru Iuga, Dumnezeu să-l odihnească, și care a suferit mult ca urmare a deciziilor luate de procurorul Augustin Lazăr în perioada în care acesta primise sarcina de mare încredere de a conduce comisia de eliberări condiționate de la cumplitul Penitenciar Aiud.

Revenind la istoricul Cristian Troncotă și la afirmațiile sale, cel mai probabil este că ne plasăm în scenariul mai firesc, conform practicilor din acele vremuri, în care pur și simplu Augustin Lazăr a fost recrutat de Securitate, a primit statutul de ofițer acoperit, a fost instruit ca atare și i s-au dat sarcini în consecință. Iar ulterior, în trecutul apropiat, astăzi sau mâine el nu poate recunoaște că a acționat ca procuror cu epoleți, pentru că ar încălca legile siguranței naționale și, din același motiv, nici cei care l-au recrutat și l-au folosit nu-și pot permite să facă acest lucru. Este o situație asemănătoare cu cea a lui Victor Ponta, al cărui statut de acoperit nu a fost recunoscut niciodată și nu a putut primi vreodată o confirmare oficială, nici măcar atunci când Taian Băsescu, președinte al României la data respectivă, a solicitat insistent acest lucru.

Statutul legat de Securitate al lui Augustin Lazăr nu reprezintă însă decât o eventuală circumstanță agravantă la ceea ce deja a fost dovedit. Și anume că acest personaj, în calitate de procuror comunist, a contribuit deciziv la agravarea condițiilor de detenție a unor deținuți politici, la prelungirea perioadei în care aceștia au fost supuși unor acte de tortură și la prelungirea întemnițării lor chiar de către cel care îi avea în custodie.

Sursa: CorectNews

Atat comentariile, cat si ping-urile sunt inchise.

3 comentarii

aprilie 13th, 2019 at 19:43
Gogu spune:

Cum acționau Maior și Coldea în operațiunile secrete care au adus TEROAREA în România. Detalii șocante din cadrul anchetei SRI.
Autor: Nicușor Teodorescu | sâmbătă, 13 aprilie 2019 |
Acționarul Realitatea TV, Cozmin Gușă, a reușit să obțină câteva informații de la actualul președinte al Comisiei de Control a activității SRI, Claudiu Manda, cu privire la rapoartele realizate, dar și la cele care sunt încă în lucru. Manda a precizat că va prezenta un raport chiar săptămâna viitoare.
Claudiu Manda a dezvăluit că în urma anchetei la care au fost invitați să dea declarații și Maior, și Coldea, s-a descoperit faptul cei doi, parte a grupului autointitulat „Noi suntem Statul!”, acționau fără ca victimele să aibă împotriva lor probe care să îi acuze de vreo infracțiune.
„SRI, pe vremea domnului Maior si a domnului Coldea, se uita către un om şi spunea: eu cred că face evaziune fiscală, nu trebuiau multe probe, ci doar câteva indicii să obţină un mandat de Securitate, să-l trateze ca pe un terorist sau ca pe un pe spion. Toate aceste lucruri cu deciziile CSAT, cu ascultările când am spus că sunt 6 milioane de persoane cărora li s-au restrâns drepturile, o spun acum, sunt 300 şi ceva de mii de mandate de supraveghere tehnică, 30 mii cerute de serviciu pe ameninţare, dar şi pe grup infracţional, evaziune.”, a spus Claudiu Manda, conform Realitatea.
Claudiu Manda a mai precizat că săptămăna viitoare va prezenta un nou raport despre acțiunile instituțiilor care compun statul paralel.
„Cel de-al doilea raport încercăm să-l facem săptămâna asta, sper ca săptămâna următoare sau viitoare o să prezentăm. Cuprinde relaţia dintre SRI si ANI. Sunt cele două cazuri, Iohannis şi Hellvig, mai sunt si alte exemple. În diferite momente importante în viaţa unui om politic, când trebuia să-i creezi un dosar fals sau probleme în carieră, apărea această sesizare de la serviciu către ANI. Descrie că în anumite momente, unor politicieni, când s-a dorit, de cine putem să deducem pentru că avem mărturiile în cadrul comisiei, putea să intervină prin ANI să creeze probleme cuiva. Şi la DNA a fost la fel, după părerea mea, când era nevoie”, a mai zis Claudiu Manda.

aprilie 13th, 2019 at 19:59
Gica spune:

Violenţe în Franţa, în cursul unui nou protest al „Vestelor galbene” Sâmbătă, 13 aprilie 2019
Confruntări între demonstranţi şi forţele de ordine s-au produs sâmbătă după-amiază în oraşul francez Toulouse, în cursul unui nou protest organizat de Mişcarea „Vestele galbene”, care denunţă erodarea nivelului de trai în Franţa.
Mii de persoane s-au adunat sâmbătă în centrul oraşului Toulouse, unde au fost construite baricade. Forţele de ordine au utilizat gaze lacrimogene şi tunuri cu apă pentru dispersarea manifestanţilor violenţi, informează AFP, Le Figaro și postul BFMTV, citate de Mediafax.
Mişcarea „Vestele galbene” denunţă politicile Administraţiei Emmanuel Macron şi organizează de câteva luni manifestaţii, protestând faţă de erodarea nivelului de trai în Franţa.
Mii de oameni protestează şi pe Bulevardul Champs-Elysées din Paris, dar şi în oraşele Marsilia, Bordeaux, Montpellier, Grenoble şi Lille.
Acestea sunt primele proteste organizate după intrarea în vigoare a noilor reglementări în Franţa, menite să descurajeze mitingurile neautorizate şi violenţele. Manifestaţiile pot fi interzise de autorităţi în unele zone dacă există riscul izbucnirii de violenţe. Ministrul de Interne, Christophe Castaner, a atras atenţia că, potrivit noilor reglementări, ascunderea feţei de către un manifestant se poate pedepsi cu un an de închisoare şi amendă de 15.000 de euro.

aprilie 14th, 2019 at 12:45
Gogu spune:

Vreau sa evidentiez 2 probleme:
1) Febra ascultarilor si filajelor (la o scara „de invidiat”, dar mai ales ce tine de paranoia) a fost intretinuta de media. Majoritatea prezentatorilor TV se adreseaza cu: „Multumim celor care ne urmaresc !” sau „Multumim celor care ne-au urmarit !” La Radio: „Multumim celor care ne asculta !”
2) In atentia celor amintiti anterior: Se fac pregatiri intense, mai repede de inceperea sezonului, pentru tabere (ne)organizate, la marginea marii, pentru a vedea/gasi noua specie de peste, Cocainul.