Un nou val de represiune se dezlănțuie   ianuarie 9th, 2020

Există câteva semnale, pe care dacă le descifrăm, fără a fi cititori în stele, putem demonstra că în România celui de-al doilea mandat al lui Klaus Iohannis urmează să se dezlănțuie un nou val de represiuni. În esență, președintele dorește să joace în forță și să aibă Guvernul său, ținând sub un control strict partidul său, și în viitorul apropiat Parlamentul său, bine controlat la rândul lui. Pentru a obține o asemenea autoritate excesivă, el va utiliza cel mai eficient instrument lăsat moștenire de statul totalitar. Și perfecționat ulterior de regimurile Iliescu și Băsescu. Se va miza din nou pe binomul SRI- DNA.

Războiul dintre Washington și Teheran, care atrage în conflict importante state ale lumii, generează, indiferent de ceea ce se va întâmpla în plan real, un complex de factori motivaționali în ceea ce privește întărirea instituțiilor de forță într-un stat labil democratic cum este România. Iar primul câștigător va fi cel mai important serviciu secret al țării, SRI, al cărui buget este în continuă creștere și care va primi un spațiu și mai mare de mișcare, în condițiile în care controlul instituțional asupra sa va slăbi.

Observăm, din perspectiva de mai sus, care este semnificația unei știri aparent banale. Înalta Curte de Casație și Justiție, prin vocea președintelui acestei instituții importante a statului, doamna Corina Corbu, ne informează că ar fi încheiat un control la sânge la Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor (CNIC), aparținând SRI. De ce a organizat domnia sa acest control și în baza cărei legi, nu ne spune. Nu ne spune nici cum anume a fost organizat acest control și nici în ce direcții s-a desfășurat investigația. În schimb, aflăm că absolut totul este în ordine. Că factorul uman aproape nu contează. Că totul este automatizat în această țară în materie de interceptări. Și mai ales că totul este autorizat. Nici o autoritate din România, și cu atât mai puțin ICCJ, nu ne-a lămurit până în prezent de ce este necesar ca în România să existe un număr disproporționat de mare de interceptări raportat la populație. De ce aici se fac mai multe interceptări decât în state aflate în prima linie a războiului antiterorist și mult mai expuse riscului de spionaj militar, economic și științific. De ce au existat actori politici urmăriți prin interceptări non-stop pe parcursul a patru-cinci ani de zile, din ordinul cui s-au făcut aceste interceptări, cât au costat ele, ce beneficiu au adus și cum a fost posibil, dacă tot sistemul este automatizat și perfect pus la punct, ca fragmente din aceste interceptări să fie livrate opiniei publice de către adversarii respectivilor oameni politici. Doamna Corbu nu suflă un cuvânt despre toate acestea. Este însă interesant de aflat ce anume a determinat-o pe doamna Corbu să se bage în gura lupului, lupul fiind în acest caz opinia publică, și să țină cu tot dinadinsul să ne anunțe rituos că interceptările efectuate de SRI s-au desfășurat în bună rânduială. Ce a obligat-o să își asume această răspundere? Și mai ales cum explică doamna Corbu faptul că respectivele concluzii ale controlului sunt formulate în limbajul tipic utilizat de serviciile secrete și nicidecum în maniera practicată de magistrați. Acesta este însă doar un detaliu al unei operațiuni venite să învie mortul, să-l scoată din groapă și să îl repună în circulație.

Mortul, în acest caz, este faimosul binom SRI- DNA. El a fost conceput în baza unor protocoale despre care CCR a constatat că sunt ilegale. Protocoalele, la rândul lor, au avut drept bază, o bază în niciun caz juridică și constituțională, o decizie CSAT luată sub regimul Traian Băsescu. Dacă protocoalele sunt ilegale, cum în orice caz sunt protocoalele încheiate între instituția condusă azi de doamna Corbu, SRI și DNA, atunci înseamnă că cei care le-au semnat s-au plasat în afara legii. Și ar trebui să răspundă pentru asta. Iar consecințele protocoalelor ar trebui anulate. În primul rând, chiar de către ICCJ. Și în fine, semnatarii acestor protocole ar trebui sancționați conform legii. Dar nu vedem nimic din toate acestea. Dimpotrivă. Nebunia cea mai mare este că protocoalele încă sunt în vigoare, ceea ce înseamnă că ICCJ refuză să respecte constatările Curții Constiuționale a României. Și asta se întâmplă chiar azi.

Dar bomboana pe colivă este că unul dintre semnatarii și respectiv autorii protocoalelor incriminate de CCR este în funcție și nu oriunde, ci chiar la vârful Ministerului Justiției. Domnul Cătălin Predoiu a semnat un protocol ilegal. Cu ani în urmă, când a îndeplinit aceeași funcție de ministru al Justiției în administrația Traian Băsescu. Și când l-a slujit pe acesta îndeplinindu-i întocmai și la timp dispozițiile, orchestrând trecerea prin asumarea răspunderii, deci prin ocolirea dezbaterii publice și parlamentare, a celor patru coduri: Civil, de Procedură Civilă, Penal și de Procedură Penală. Coduri în cazul cărora, numai până în prezent și numai în baza unor sesizări făcute, CCR a descoperit sute de încălcări ale legii fundamentale. Același Cătălin Predoiu care, mințind opinia publică referitor la poziția Asociațiilor de magistrați, a bătut ferm din picior, solicitând desființarea Secției speciale pentru investigarea infracțiunilor din magistratură. Acum, tot Cătălin Predoiu, căruia Iohannis i-a promis poziția de prim-ministru, după ce o altă panaramă, Ludovic Orban va fi mazilit, din poziția de ministru al Justiției va schimba întreaga garnitură de conducere de la nivelul Parchetelor, instalând acolo oamenii pe care Klaus Iohannis îi dorește și care, acționând în baza Binomului reînviat, din nou în parteneriat cu SRI și cu Înalta Curte, vor trece la executarea sumară a celor care se împotrivesc deciziilor de la Cotroceni.

Tocmai de aceea, SRI-ul vechi, anterior lui Eduard Hellvig, trebuie să fie declarat la fel de valid, la fel de bun și la fel de nepătat cum se pretinde a fi actuala instituție. Dacă SRI este spălat și iată, acest lucru se întâmplă chiar cu sprijinul Înaltei Curți, atunci sunt spălate și toate păcatele anterioare ale instituției, asumate în nume propriu sau în parteneriat cu DNA și cu Înalta Curte.

În zilele următoare veți auzi diverse voci mai mult sau mai puțin acoperite din presă, din rândul analiștilor, sociologilor și ale oamenilor politici, care vor sugera că dată fiind situația internațională explozivă și expunerea României, se impune întărirea instituțiilor de forță ale statului. Și, atenție, nu va fi vorba de spionajul extern. Ci, în primul și în primul rând, de spionajul intern și de Parchet. Și din nou, România se va afla în prima linie a statelor care își supraveghează la sânge proprii cetățeni.

sursa CorectNews

Atat comentariile, cat si ping-urile sunt inchise.

Un comentariu

ianuarie 9th, 2020 at 12:42
S-o ros... spune:

Comisia Europeană, prinsă cu minciuna în cazul desființării Secției Speciale din Justiție.
Autor: Mihai Soica. 8 ianuarie 2020.
Pe rolul celei mai înalte instanțe de justiție din Uniunea Europeană, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), există trei dosare care au ca subiect activitatea și legalitatea înființării Secției Speciale de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), subiect care frământă atât de mult scena politică și juridică din România.
Subiectul dedus judecății CJUE este unul foarte complicat și are la bază o sesizare a Forumului Judecătorilor din România, care s-a judecat la Curtea de Apel Pitești în contradictoriu cu Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), prin care s-a solicitat suspendarea unei decizii a CSM și se decidea modalitatea de transfer a procurorilor la SIIJ. Pe scurt cei de la Forumul Judecătorilor din România susțin desființarea Secției Speciale.
Decizia instanței de la Curtea de Apel Pitești a fost de a sesiza CJUE, pentru pentru cinci chestiuni care, în esență, se referă la înființarea SIIJ și dacă acest lucru contravine prevederilor tratatului de aderare a României la UE și dacă recomandările din Mecanismul de Cooperare și Verificare al UE, pentru România, care stabilește desființarea SIIJ sunt sau nu obligatorii pentru Statul Român.
Pentru a da un verdict pe această temă, judecătorii de la CJUE au solicitat Comisiei Europene să transmită observații cu privire la această cerere, deoarece dezbaterile finale pe acest subiect vor avea loc pe 20 și 21 ianuarie 2020, urmând ca mai apoi, să fie emis un verdict final, în funcție de care Curtea de Apel Pitești va decide desființarea sau nu a Secției Speciale de Investigare a Infracțiunilor din Justiție.
În urma acestei cereri, Comisia Europeană a transmis un punct de vedere, pe care AJADO, Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului din România, susține că ”se bazeaza, in mare parte, pe informatii si concluzii vadit eronate si partinitoare”.
Concret, AJADO a analizat toate cele cinci răspunsuri, la cele cinci chestiuni deduse judecății la CJUE. ”Prezentăm in continuare 4 astfel de erori grosolane, ce puteau fi evitate cu usurinta de Comisia Europeana daca s-ar fi raportat cu buna credinta si numai la informatiile publice”, susțin judecătorii români de la AJADO.
* Prima eroare grosonală a UE se referă la faptul că șeful SIIJ nu se mai subordonează procurorului general al României, după cum susțin cei de la Comisia Europeană. ”Afirmatia contravine prevederilor legale in vigoare, care sunt expuse chiar in cuprinsul observatiilor scrise, in prima parte a acestora. Astfel, art. 88/1 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 prevede in mod clar ca SIIJ se infiinteaza si functioneaza in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Mai mult, SIIJ este reglementata in Titlul III, Cap. II din Legea nr. 304/2004, care se refera la “Organizarea Ministerului Public” si are sectiuni privind Parchetul de pe langa ICCJ, DIICOT, DNA, SIIJ, parchetele de pe langa curtile de apel si tribunale, parchetele militare. Toate aceste structuri de parchet sunt egal subordonate ierarhic Procurorului general, fara a exista nici o exceptie cu privire la SIIJ. De asemenea, art. 72 care prevede ca “Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie şi Justitie exercita, direct sau prin procurori anume desemnati, controlul asupra tuturor parchetelor” nu a fost nici modificat si nici abrogat. Ca atare, subordonarea ierarhica a procurorului-sef al Sectiei fata de Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este evidenta si rezulta incontestabil din lecturarea textelor legale, unele mentionate chiar in cuprinsul observatiilor formulate de Comisie”, arată judecătorii de la AJADO.
* Eroarea a doua se referă la faptul că SIIJ ar fi singura secție specializată în dreptul penal român să ancheteze magistrații, fapt ce contravine legii, uitând să se refere la parchetele militare sau chiar DNA, care pot ancheta doar o anumită categorie de persoane sau de infracțiuni. ”Curtea Constitutionala a clarificat acest aspect in Decizia 33/2018, unde a subliniat ca “stabilirea unor reguli speciale de competenta cu privire la o anumita categorie de persoane nu reprezinta un element de noutate in actualul cadru normativ procesual penal. Curtea face trimitere atat la normele de competenta ce vizeaza militarii, cat si la alte norme ce instituie competenta dupa persoana, inclusiv in cazul magistratilor. Curtea Constitutionala face, de asemenea, trimitere la o decizie pronuntata inca din 2009, in care statua ca “stabilirea unor reguli speciale de competenta cu privire la o anumita categorie de persoane – militari in activitate, in sensul ca in cauzele privind infractiunile de coruptie savarsite de acestia, urmarirea penala se efectueaza de procurori militari din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, indiferent de gradul militar pe care il au persoanele cercetate, nu este contrara principiului egalitatii. In concluzie, SIIJ nu este prima structura de parchet specializata pe urmarirea penala a unor categorii de persoane, fapt constatat ca atare si de CCR”.
* De asemenea, Comisia Europeană mai susține că prin înființarea SIIJ se produce un efect inhibator asupra judecătorilor ”precum si o suspiciune generala privind posibilitatea unor influente exterioare, in special de natura politica, asupra continutului deciziilor judiciare, ceea ce poate afecta in mod semnificativ independenta justitiei, in special aparenta de independenta a organelor judiciare din Romania. Cei de la AJADO au replicat că răspunsul este unul cinic. ”SIIJ a fost infiintata ca raspuns la anchetele penale abuzive ale DNA, ce au constituit reale si grave presiuni la adresa judecatorilor si procurorilor, descrierea ampla a acestora regasindu-se in raportul Inspectiei Judiciare, aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii in data de 15.10.2019. Ca raspuns la aceste presiuni, devenise imperativa asigurarea unor garantii suplimentare de independenta a magistratilor impotriva anchetelor penale arbitrare, lucru facut prin modul de reglementare al SIIJ. Astfel, prin modul de selectie a procurorilor ce activeaza in cadrul SIIJ, care se face doar de CSM, prin faptul ca sectia trebuie sa prezinte anual rapoarte Plenului CSM, prin mandatul limitat al procurorilor, pe de o parte se asigura un grad inalt de profesionalism, iar pe de alta parte orice influenta politica in functionarea SIIJ este exclusa, independenta magistratilor fiind suplimentar garantata. Contrar sustinerii Comisiei Europene din paragraful precitat, efect inhibator asupra judecatorilor si procurorilor a avut in trecut modul in care DNA a instrumentat mii de dosare contra magistratilor, efect ce se impunea categoric a fi inlaturat si a fost, prin crearea noii sectii. In mod ironic, insa, Comisia care a laudat indelung activitatea DNA, ignorand toate esecurile si abuzurile acesteia, chiar si cand acestea au devenit publice, dovedite si incontestabile, critica noua sectie tocmai pentru ceea ce trebuia sa impute de multi ani DNA. Mai mult, posibilitatea unor influente exterioare, in special de natura politica este o sustinere aberanta cata vreme SIIJ este singura structura de parchet din Romania in care nici o entitate politica nu are competente in numirea procurorilor ce o compun. Procurorii care activeaza in cadrul SIIJ sunt numiti de Plenul CSM, in urma unui concurs organizat exclusiv de CSM, iar conditiile pentru a putea putea participa la concurs garanteaza profesionalismul participantilor. Ipocrizia Comisiei Europene este dovedita si de faptul ca aceasta nu a comentat in rapoartele MCV anterioare existenta unui serviciu de anchetare a magistratilor in DNA, serviciu in care procurorii erau numiti netransparent de procurorul sef al DNA, care era numit politic”, susține AJADO.
* A patra eroare se referă la susținea Comisiei Europene prin care magistrații români ar trebui protejați de unele abuzuri, care ar putea fi comise de SIIJ. ”Astfel, in mai 2018 Consiliul Superior al Magistraturii a dispus efectuarea unui control la DNA privind modul de instrumentare a dosarelor cu magistrati, control finalizat prin Raportul Inspectiei Judiciare nr. 5488/IJ/2510/DIJ/1365/DIP/2018 privind “respectarea principiilor generale care guverneaza activitatea Autoritatii Judecatoresti in cauzele de competenta Directiei Anticoruptie vizand magistrati sau in legatura cu acestea. Raportul Inspectiei Judiciare a fost adoptat de Plenul CSM la data de 15.10.2019, iar in cuprinsul lui sunt relevate abuzurile savarsite de DNA impotriva judecatorilor si procurorilor prin initierea unui numar nejustificat de doare penale impotriva acestora, tergiversarea solutionarii acestor dosare, numarul mandatelor de supraveghere tehnica solicitate contra acestora, necomunicarea oficiala catre judecatori si procurori a unor solutii de clasare, etc. Chiar si fara acest raport al Inspectiei Judiciare, presa din Romania a prezentat suficiente exemple ce dovedeau modul abuziv in care DNA a anchetat magistratii, chiar in dosare ce vizau exclusiv solutiile pronuntate de judecatori sau masuri adoptate de procurori in exercitarea functiei”.