Efectul pervers al populismului de partid și de stat   februarie 4th, 2020

Două cercetări de piață extrem de recente ridică PNL la cote nemaipomenite de popularitate, de încredere și de eligibilitate. Este exclus ca ambele institute specializate în sondaje politice să se înșele. Sau să ne înșele pe noi în mod deliberat. Pornind de la această premiză, este util să analizăm ce anume a condus la această creștere. La un suport popular atât de masiv în favoarea PNL. Și dacă acest suport este sau nu efemer.

În principiu, PNL beneficiază în continuare de câteva atuuri.

1). Îl are drept locomotivă pe Klaus Iohannis, care a obținut o victorie zdrobitoare la referendumul privind Justiția, în alegerile europarlamentare, al căror stegar a fost, și în alegerile prezidențiale. Indiferent cât s-a furat, indiferent cât s-a manipulat, indiferent la cât s-a ridicat turația serviciilor secrete în precampaniile și campaniile electorale, victoria sa este indiscutabilă. Și se răsfrânge pozitiv asupra partidului.

2). PNL, la rândul său, a reușit performanța de a dărâma ultimul Guvern PSD și de a se instala în urmă cu trei luni la putere, reușind să încropească în jurul său o nouă majoritate. Și să le dea românilor o speranță că vor veni pentru ei vremuri mai bune. Acum PNL culege roadele prin creșterea, în sondaje cel puțin, a capacității sale de a se plasa în vârful topului la următoarele alegeri.

3). PNL se instalează la putere și forțează limitele puterii, beneficiind de o relativă disoluție a celui mai mare partid din România, PSD, aflat în prezent într-o căutare cu ochii legați a unei direcții și a unei noi conduceri.

4). Susținând activ multinaționalele, în detrimentul capitalului național, Klaus Iohannis și PNL și-au asigurat sprijinul factorului extern, interesat în securizarea investițiilor străine, dar și de obținerea unor foloase maxime ca rezultat al acestora. Klaus Iohannis și PNL și-au asigurat de asemenea susținerea fermă a factorului intern, pentru care este mult mai comodă exercitarea unui control și, atunci când se poate, a unui șantaj asupra capitalului românesc și a mediului politic din opoziție.

Acestea sunt premizele. Deasupra acestor premize, Klaus Iohannis și PNL încercând să se detașeze în percepția publică de vechii adversari politici, în primul rând de PSD, dar și de noii rivali, în primul rând USR, au așezat trei demersuri și totodată trei mesaje puternic populiste. Acestea, pentru moment cel puțin, imprimă o mișcare accelerată motorului electoral. Care sunt aceste mesaje și de ce, în final, efectul lor este pervers? Și chiar de bumerang?

1). Cel mai puternic mesaj adresat conștiinței colective este dreptul cetățeanului de a alege. Pentru români și nu numai, acest drept este sacrosant. Cetățeanul simte că este băgat în seamă de câte ori i se vâră un buletin de vot în mână și i se dă certitudinea că poate opta. Că dispune în fine de pâinea și de cuțitul puterii oferite de sistemul democratic. Acestor cetățeni, care niciodată nu vor fi mulțumiți, pentru că așa funcționează și democrația și evoluția, printr-o continuă stare de căutare a ceva mai bun, li se spune insistent că structura Parlamentului României nu mai corespunde opțiunilor lor. Că în realitate examenele electorale anterioare și extrem de recente au demonstrat că PNL se bucură de o încredere mult mai mare decât cea care poate fi măsurată în structura Parlaentului României, unde PNL se află în minoritate. De asemenea, Klaus Iohannis, care s-a angajat în al doilea mandat să fie un președinte activ, este împiedicat în lupta sa tot de actuala structură parlamentară. Care îl leagă de mâini și de picioare. Și astfel Klaus Iohannis și PNL justifică în mod credibil, dar extrem de populist, două tipuri de operațiuni aflate în plin exercițiu și care sunt extrem de periculoase pentru democrație. Ceea ce încă poporul nu observă. Sub motiv că nu dispune de o majoritate parlamentară, în ciuda faptului că guvernează în baza acestei majorități, PNL invocând necesitatea de a-și îndeplini angajamentele electorale și guvernamentale, forțează literalmente lucrurile prin asumări repetate de răspundere, încălcând grav cu acest prilej, succesiv, litera și spiritul Constituției. Ceea ce astăzi opinia publică nu observă, aceeași opinie publică va observa mai târziu. Cu regretul că va fi prea târziu. Dar, pentru moment, acest asalt este împărtășit și aplaudat.

2). PNL tocmai și-a asumat răspunderea pentru alegerile în două tururi de scrutin. Este mai bine așa? Este mai rău așa? E discutabil. De ambele părți există argumente pro și contra. Esențial este însă că PNL face acest lucru pe finalul disputării unei competiții politice. Ceea ce este în orice caz imoral. Și tot extrem de grav este că încearcă să forțeze o asemenea schimbare printr-o asumare de răspundere, care exclude atât dezbaterea parlamentară, cât și dezbaterea publică instituțională. În schimb, obiectivul populist este atins cu mare precizie. În subliminal, dar și în mod direct, cetățeanului i se comunică că, în felul acesta, va beneficia de o decizie mai puternică asupra celor care vor fi aleși primari și consilieri. Vor avea posibilitatea, de câte ori este cazul, să se pronunțe de două ori. Vor avea timp, li se spune acestor cetățeni, să-și aleagă mai bine aleșii locali. Iar în acest fel fiecare ales local va beneficia în final de mai multe voturi decât până acum. Ceea ce-i va conferi o mai mare legitimitate. Și mai multă răspundere în fața cetățenilor. Pentru că va răspunde fiecare în fața unui număr mai mare de votanți. Teoretic, aceste argumente stau în picioare. Dar doar în sens populist. Pentru că la fel, chiar și după două tururi de scrutin, se va putea spune în viitor că un primar, chiar dacă are 50% dintre voturile celor care s-au prezentat la vot, nu are în spate în realitate decât 30%, 20% sau chiar mai puțin din numărul total al cetățenilor înscriși pe liste elelectorale. Dar ideea prinde. Și cu cât este prezentată mai populist și cu cât minciuna e mai gogonată, dar mai frumos ambalată, prinde și mai mult. Și ca să vă dau un exemplu cât se poate de concludent, Ludovic Orban tocmai ne-a servit tuturor o bomboană otrăvită. Și anume că alegerea primarilor în două tururi de scrutin le-ar permite cetățenilor ca, în eventualitatea în care primarul îi nemulțumește, să-l dea jos și să pună pe altcineva în loc la viitoarele alegeri. Păi asta se întâmplă mereu când este cazul. Și dacă alegerile sunt într-un tur, și dacă alegerile sunt în două tururi. Și o dovedește statistica.

3). La fel în ceea ce privește alegerile anticipate. Cu utilizarea argumentului, aparent pertinent, că structura Parlamentului poate fi modificată prin alegeri de câte ori în societatea românească se manifestă un clivaj. Și cum? Prin recurgerea la popor. Pe calea alegerilor anticipate. Iar cetățenii sunt mulțumiți. Li se mai oferă o pârghie de putere. O pârghie aparentă, dar asta cetățeanul nu mai bagă de seamă. Pentru că nu are absolut niciun rost să faci alegeri anticipate cu câteva luni înainte de alegerile la termen. Cetățeanul nu câștigă nimic În schimb, poate fi o șmecherie electorală pentru un PNL aflat pe val. Iar șmecheria înseamnă de fapt păcălirea cetățeanului.  Până una alta însă, PNL-ului îi reușește prestigitația. Pentru că oamenii nu s-au prins. Încă un motiv de creștere în sondaje.

4). Populația pare să fie entuziasmată și de posibilitatea de a se pronunța de două ori atunci când își alege primarul, și de cea a alegerilor anticipate. Dar este și mai entuziasmată când află că PNL se luptă din răsputeri pentru a repara o mare umilință și o mare nedreptate resimțite de cinci milioane de pensionari și care vizează categoriile selecte de pensionari speciali. Așa este. Pensiile speciale reprezintă o mizerie. Și ele trebuie pur și simplu desființate. În totalitate. Nu de pensii speciale și de pensionari speciali are nevoie România. Românii acceptă, fără să miște în front, existența unor pensii mari acolo unde cazul, obținute în baza unor contribuții mari, care, la rândul lor, sunt rezultatul unor salarii mari. Atribuite unor categorii socio-profesionale de care România are temporar sau permanent mare nevoie. Așa că a fost declanșată o mare bucurie prin demersul de desființare a pensiilor speciale. Este o horă în care s-a prins, însă doar pe locul doi, și PSD, alături de PNL, pentru că a simțit că o asemenea măsură populistă i-ar putea aduce foloase electorale. Dar de ce măsura este profund populistă? Pentru că reprezintă un fals al cărui rol este doar acela de a îi amăgi pe cetățeni. Numai 14% dintre pensiile speciale sunt în realitate anulate – dacă vor fi vreodată anulate – și numai 4% dintre banii dați astfel de la buget sunt economisiți. Și, în plus, soluția aleasă este profund anticonstituțională. Legea va fi pusă între paranteze și va mai și genera zeci, poate chiar sute de mii de procese. Soluția de rezolvare a acestei probleme este total diferită, dar ea nu este populistă. Și tocmai de aceea nu este utilizată în precampanie electorală.

5). În toată această hărmălaie politică în care PNL utilizează la maximum pârghia populistă, marea masă a cetățenilor nu observă încă faptul că același PNL a pus cruce cu cinism dublării alocațiilor pentru copii și se pregătește să pună cruce și creșterii cu 40% a valorii punctului de pensie, o măsură dictată de legislația UE.

Pentru ca PNL să poată înlocui definitiv, dar constituțional sistemul pensiilor speciale, instaurând normalitatea în acest domeniu, pentru a asigura dublarea alocațiilor pentru copii și creșterea cu 40% a punctului de pensie, nu este nevoie de împrumuturi exorbitante, așa cum de fapt face Guvernul Orban, ci de politici liberale. De investiții masive în domenii care aduc rapid valoare adăugată și care asigură astfel creșterea accelerată a produsului intern brut și, implicit, a veniturilor statului. Dar exact asta nu face PNL. PNL nu este cu nimic mai liberal decât a fost PSD. În schimb, dorința de a păstra puterea cu orice preț îl transformă într-un partid mai populist decât a fost vreodată partidul socialist. Și infinit mai antinațional.

De aceea, cercetările de piață nu sunt false, dar sunt înșelătoare. Pentru că ele nu fac altceva decât să rețină un instantaneu. Ele nu văd și nu au cum să vadă evoluțiile politice într-o dinamică. În punctul maxim al populismului, PNL, iată, stă foarte bine. Dar ce se întâmplă când măsurile populiste vor declanșa efecte perverse? Ce se întâmplă când ele vor funcționa ca un bumerang? Se gândește Klaus Iohannis la urmări? Își poate astăzi imagina PNL sfârșitul propriei sale istorii? Probabil că nu. Probabil că umblă legat la ochi. La fel cum s-a întâmplat cu PNȚCD. Care a intrat în spirala „azi e, mâine nu mai e”.

Sursa: CorectNews

Atat comentariile, cat si ping-urile sunt inchise.

3 comentarii

februarie 4th, 2020 at 18:58
adria nicol spune:

Domnule Sorin Rosca Stànescu , sunteti abilitat sà trageti concluzia : toate sondajele sunt oFÄCÄTURÄ mizerabilà ! Este o rusine sà anticipezi 65 % la prezidentile si sà iasà 65! Cred cà si cel ales întoarce capul jenat ! Un presedinte navetist sàptàmânal cinci ani ,
cre nu respectà reguli si norme democratice refuzînd sà-si întîlneascà riValul , acestà persoanà obtine 65% din voturi! Adicà , 65% din electorat acceptà sà nu fie respectatà democratia !
47% are aceeasi sursà! PNL care nu respectà nici o regulà democrticà , sfideazà Parlamentul , îndatoreazà tara cu împrumuturi urriase , acest partid été sustinut de o jumàtate de elecorat ?
Acestà jumàtate de electorat tràieste pe Lunà ? Aceastà jumàtate de elctorat este formtà din MILIONARI?

februarie 7th, 2020 at 13:51
Gogu spune:

A apărut o nouă isterie climatică! Pământul se îndreaptă spre o mini-epocă glaciară?
Autor: Ovidiu Drugă. 6 februarie 2020.
Conform NASA, Soarele va înregistra în 2020 cea mai scăzută activitate din ultimele două secole. E vorba de o perioadă naturală de hibernare, dar care ar putea avea efecte și asupra planetei noastre. Unii experți se așteaptă ca temperaturile să scadă cu aproximativ un grad Celsius încă din acest an, iat pe termen lung să se înregistreze chiar și o penurie de alimente la scară mondială.
Valentina Zharkova, profesor la departamentul de matematică, fizică și inginerie a Universității Northumbria, susține că Soarele va traversa o perioadă mai lungă de inactivitate, asemănătoare minimelor solare care apar în mod natural la fiecare 11 ani, notează Elias Marat pe site-ul TheMindUnleashed.
Profesoara de la Universitatea Northumbria, care a publicat mai multe lucrări științifice pe această temă, susține că: „Soarele se apropie de o perioadă de hibernare. Se vor forma mai puține pete pe suprafața solară și , ca urmare, energia și radiațiile vor ajunge în mai mică măsură spre Pământ și celelalte planete”. Ca urmare, e posibil ca atât iernile, cât și verile să fie mai umede și mai reci decât până acum, iar perioadele de îngheț să fie mai lungi și mai dure (cum se întâmplă deja în Canada, unde s-au înregistrat temperaturi de -50 de grade Celsius). Acesta e doar începutul „Grand Solar Minimum”, avertizează Valentina Zharkova, care spune că această etapă ar putea dura nu mai puțin de 33 de ani.
Ultima mini-glaciuțiune pe care a cunoscut-o Pământul a durat între 1645 și 1715 și este cunoscută specialiștilor sub numele „Minimum Maunder” „Nu putem decât să sperăm că mini-glaciațiune (care ne așteaptă n.r.) nu va fi la fel de severă ca „Minimum Maunder”, a declarat Zharkova, care se așteaptă ca scăderea temperaturilor să afecteze recoltele din zonele temperate, pentru că legumele și fructele nu vor avea suficient timp să se coacă.
Sunt, însă, și experți care resping teoriile Valentinei Zharkova și susțin că perioada „Maunder Minimum” nu a fost declanșată de scăderea activității solare, ci de alți factori, precum norii gigantici de cenușă provocați de erupțiile vulcanice. De altfel, argumentează ei, „Maunder Minimum” a început înainte de perioada de hibernare solară.
De asemenea, experții care susțin că schimbările climatice sunt principala amenințare pentru viața de pe Pământ, sunt de părere că procesul de încălzirea va continua, indiferent de minimele solare. De exemplu, profesorul Matthew Owens, un om de știință de la Universitatea Reading, a declarat pentru The Sun că :„Reducerea energiei solare este compensată în mare măsură de efectele provocate de activitatea umană, cum ar fi eliberarea de dioxid de carbon în atmosferă … Astfel, nu va exista, probabil, niciun efect detectabil asupra climei globale”.

februarie 7th, 2020 at 14:56
Gica spune:

Kovesi, audieri cu scandal la Bruxelles! Vrea să deschidă 2000 de dosare.
Autor: Marius Olaru. 6 februarie 2020.
Audierea LCK în Comisiile reunite de Libertăți Civile și Control Bugetar a stârnit reacții aprinse la Bruxelles.
Fosta șefă a DNA, acum mai mare peste nou-înființatul Parchet European, le-a vorbit europarlamentarilor din comisiile LIBE și CONT despre nemulțumirile pe care le are. LCK cere „o creștere semnificativă” a bugetului pentru următorii doi ani și anunță că vrea să deschidă cel puțin 2000 de noi cazuri, adică dublu decât estimarea inițială!
În opinia LCK, numărul de procurori europeni delegați să facă parte din acest Parchet trebuie suplimentat și în special numărul de angajați ai biroului central, din Luxembourg.
„Decizia asupra bugetului nu este doar un exercițiu tehnic pentru experții în chestiuni bugetare. Dacă dorim să începem în 2020, bugetul Parchetului European pe 2020 trebuie rediscutat, crescut în mod semnificativ, iar bugetul pe 2021 trebuie ajustat în mod corespunzător”, a declarat LCK.
Europarlamentarii au putut afla că estimările inițiale, care vorbeau despre 1000 de cazuri investigate, sunt depășite – LCK spune că încă din primul an de activitate Parchetul European trebuie să aibă capacitatea de a ancheta cel puțin 2000 de noi cazuri! Există, însă, o problemă, cea a personalului, arată fostul procuror-șef al DNA: „Nu vom putea obține toate acestea cu 32 de procurori delegați și un sfert part time, cu 22 de procurori europeni și cu 29 de angajați în biroul central, așa cum prevede schema de acum”.
Concret, LCK aduce în discuție următoarea situație: „Cum va lucra în practică în regim part-time un procuror european delegat? Lucrând la un caz european dimineața și la unul național după-amiaza? Își va întrerupe pledoaria la Curte pentru că va trebui să pledeze pentru un caz național? Cine va lua măsurile urgente în celelalte cazuri, în timp ce procurorul european delegat va pleda la Curte? Pentru mine este clar, dacă dorim să facem treabă bună, dacă dorim să dăm consistență Parchetului European din prima zi, dacă dorim un Parchet European cu adevărat independent, trebuie să începem doar cu procurori europeni delegați angajați în regim full-time! Și ne trebuie cel puțin doi pentru fiecare stat membru”.
Parchetul European este o instituție de anchetă independentă, la care au aderat 22 de state membre UE: Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania. Cinci state nu s-au înscris până acum în Parchetul European: Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca.