Spovedania lui Klaus Iohannis   mai 5th, 2020

Trei partide, care dețin majoritatea în Parlament, au decis: Klaus Iohannis va fi invitat în plenul Camerelor reunite, pentru a da explicații referitoare la pandemie, dar și pentru a spune ce informații deține și de unde, despre modul în care PSD, în complicitate cu Kelemen Hunor, dar și cu premierul Ungariei, Viktor Orban, a încercat să vândă Ardealul. Și cum s-a decis el să îl salveze. Cele trei partide sunt PSD, Pro România și ALDE. Cu siguranță li se va adăuga și UDMR. Iar în Parlament va avea loc spovedania. Cum se va desfășura acest moment istoric?

De la bun început, dacă traducem corect intențiile opoziției, va trebui să anticipăm cum se va desfășura acest eveniment etapă cu etapă. Pentru că, în prealabil, în Parlament vor fi invitați șefii serviciilor secrete. Oficial se vorbește despre SRI și SIE. Spionajul intern și spionajul extern. Dar nu este deloc exclus să fie implicate și celelalte servicii secrete, care și ele au acces la informații, inclusiv la informațiile de natură politică. Șefilor serviciilor li se va cere în linii mari să răspundă la două întrebări. Ce știu despre declanșarea pandemiei, când au aflat că epidemia urmează să amenințe toate statele, inclusiv România și pe cine au informat. A doua întrebare se referă la pretinsa tentativă de cedare a Ardealului de către PSD, în complicitate cu UDMR și cu Guvernul maghiar. Care sunt locurile în care s-au purtat negocieri, respectiv care sunt acele birouri secrete din Parlament, despre care a vorbit Klaus Iohannis, când au avut loc negocierile, ce urma să primească la schimb în nume personal sau în numele PSD Marcel Ciolacu de la UDMR și, respectiv, de la Guvernul maghiar?

Nu putem, la acest capitol, decât să facem presupuneri. De exemplu, să luăm de bună dezvăluirea care a bubuit în presa israeliană și a fost apoi preluată de către televiziuni și site-uri importante de pe mapamond, conform căreia serviciile secrete americane și-au informat încă din toamnă toți partenerii NATO, inclusiv România, că un virus extrem de periculos, coronavirus, urmează să declanșeze epidemii și, în final, o pandemie. Este de presupus că serviciile secrete americane și-au informat omologii din alianță. Iar aceștia, la rândul lor, aveau datoria să-i informeze pe decidenții politici. În speță, în primul rând pe președinte și în al doilea rând pe primul-ministru. Au făcut-o? Și, dacă da, care a fost reacția decidenților politici?

În legătură cu cea de-a doua întrebare, scenariul este mai simplu de intuit. Pur și simplu șefior serviciilor li se va solicita să relateze dacă l-au informat sau nu pe președinte că în Parlamentul României s-a pus la cale vânzarea Ardealului. Când anume? În ce „birouri secrete?” Cine a luat parte la discuții? În ce au constat negocierile? Pe ce cale s-a ajuns la extinderea acestor negocieri până la Budapesta prin participarea premierului maghiar? Când anume a fost informat președintele? De ce nu a fost depusă imediat o sesizare penală la Parchetul General, așa cum cere legea?

După ce vor avea loc audierile șefilor serviciilor secrete, care, în conformitate cu o decizie recentă a Curții Constituționale, nu se pot sustrage în niciun fel prezenței în Parlament, comisiile de specialitate își vor fi încheiat misiunea, urmând ca, în baza celor aflate, să fie făcută oficial invitația adresată președintelui României. Acesta va fi invitat în plen.

Florin Cîțu, ministrul Finanțelor este funcționar public. Și el cade sub incidența deciziei Curții Constituționale. Ca să nu mai vorbim despre cutumă. Chiar și până la respectiva decizie, niciodată în istoria ultimilor 30 de ani nu s-a întâmplat ca un ministru invitat să se prezinte în Parlament pentru a răspunde unor întrebări să refuze în mod explicit să se conformeze. Cu atât mai mult îl obliga acum și decizia CCR. Și totuși Florin Cîțu s-a sustras în mod explicit acestei obligații. Iar Parlamentul nici nu l-a adus sub mandat, adică cu mascații, și nici nu l-a demis și nici nu a impus demiterea acestuia de către premier ca sancțiune. Această paranteză are rostul ei. Pentru că ne trimite în mod direct la ipostaza în care s-ar putea afla președintele Klaus Iohannis.

Invitat să se prezinte în fața Parlamentului pentru o spovedanie, Klaus Iohannis va avea două soluții. Soluția legală, constituțională, demnă pentru un președinte, este să meargă în plenul Parlamentului și să spună ce știe într-o chestiune atât de gravă privind siguranța națională. Fără a ascunde nimic. Indiferent de consecințe. Dacă va proceda astfel, Iohannis se va comporta ca un adevărat bărbat de stat. Va trebui să se conformeze voinței Parlamentului, cu atât mai mult cu cât este de presupus că, înainte de a lansa gravele sale acuzații, a fost beneficiarul unor informații de primă mână, furnizate de unul sau de mai multe servicii secrete. Atât în ceea ce privește coronavirusul, cât și în ceea ce privește ruperea Ardealului de România. Singura vulnerabilitate pe care o are în acest scenariu, dacă o are, este că a reacționat cu întârziere. Așteptând pur și simplu un moment propice pentru a denunța trădarea. Dar poate că și acest aspect ar putea fi explicat de către domnia sa.

A doua soluție pe care o are Klaus Iohannis este de a urma exemplul lui Florin Cîțu. Dacă Florin Cîțu, în ciuda cutumei și a deciziei Curții Constituționale, s-a putut sustrage cu succes obligației de a se prezenta în Parlament, de ce n-ar putea să facă același lucru și ditamai președintele României? În definitiv, nu poate fi adus cu mascații, întrucât îl apără SPP. Și nici nu poate fi demis din funcție cât ai bate din palme. Dar neprezentarea ar fi interpretată chiar și de către fanii lui drept un gest de mare lașitate. De lipsă de bărbăție. Credibiitatea lui s-ar prăbuși vertiginos.

Singura soluție pe care în această situație o mai are Parlamentul este de a proceda așa cum a procedat până la urmă și în cazul lui Florin Cîțu. L-au sancționat pe premier. Printr-o moțiune de cenzură. Așa s-a ajuns, ținând cont și de conjunctura legată de criza pandemiei, la Guvernul Orban 2 și jumătate. În cazul președintelui, singura pârghie de care dispune Parlamentul este suspendarea acestuia din funcție. Cum s-a întâmplat de două ori în cazul lui Traian Băsescu. Sau cum nu s-a mai întâmplat. Respectiv o suspendare pentru trădare națională. Și punerea pe durata suspendării, care de astă dată nu mai este limitată la 30 de zile, a președintelui Klaus Iohannis sub ancheta Parlamentului. Unde poate fi adus cu mascații.

Sursa: CorectNews

Atat comentariile, cat si ping-urile sunt inchise.

Un comentariu

mai 6th, 2020 at 13:00
S-o ros... spune:

Răsturnare totală de situație! Augustin Zegrean aruncă bomba despre Kovesi: O să fiţi şocaţi. Autor: Radu Andone, 6 mai 2020. Victoria înregistrată de Laura Codruța Kovesi la CEDO împotriva statului român a stăârnit un lung șir de reacții pro și contra. O declarație a lui Augustin Zegrean, fost președinte al CCR, provoacă o răsturnare totală de situație. Mai mult chiar, acesta susține că o să fim șocați de ceea ce ar urma să se întâmple. Augustin Zegrean aruncă bomba despre Kovesi: O să fiţi şocaţi. Răsturnare de situație în cazul victoriei lui Kovesi la CEDO. Augustin Zegrean, fostul preşedintele al Curţii Constituţionale, îl contrazice pe preşedintele Iohannis în legătură cu decizia referitoare la revocarea lui Kovesi din fruntea DNA. Zegrean a susținut categoric că deciziile CCR nu pot fi revizuite. „Nu se poate revizui o hotărâre a Curţii Constituţionale. O să fiţi şocaţi, dar decizia CEDO este greşită”, a mai afirmat fostul preşedinte CCR, pentru stiripesurse.ro. În opinia sa, decizia CEDO este greşită în condiţiile se referă la accesul liber la justiţie şi nu la fondul problemei. Potrivit acestuia, Laura Codruţa Kovesi nici nu putea fi parte în proces, pentru că legea nu permite. Astfel, CEDO critică legislaţia românească, nu acţiunile Curţii. Zegrean precizează şi că, după părerea sa, decizia CCR a fost greşită, chiar dacă judecătorii CEDO nu fac nicio referire la acest aspect. CEDO nu avea ce să caute în domeniul ăsta. „Niciodată CEDO nu a soluţionat plângeri împotriva hotărârilor Curţii Constituţionale. Nu intră în competenţa lor. Nu aveau ei ce să caute în domeniul ăsta. Ei nu au judecat pe fond, nu s-au uitat la ce trebuia să se uite. Doamna Kovesi s-a plâns acolo că nu a fost ascultată la Curtea Constituţională. Nici nu avea cum, pentru că legislaţia românească nu permite ca ea să facă parte din acel proces. E ca şi cum eu m-aş judeca cu dumneavoastră şi ar veni unul şi ar zice că vrea şi el la procesul ăla. Era un un conflict juridic de natură constituţională între Guvernul României şi Preşedinţie. Am spus şi atunci, o spun şi acum: preşedintele nu era obligat să o revoce dacă ministrul a cerut. Este o problemă de legislaţie prost scrisă şi prost interpretată şi aplicată. Dar CEDO nu spune nimic, spune doar că i-a fost încălcat accesul liber la justiţie. Şi Constituţia României vorbeşte de accesul liber la justiţie, dar se face în conformitate cu legea şi accesul liber la justiţie. Dacă dumneavostră mergeţi mâine la Curtea de Apel Bucureşti sau la ÎCCJ şi spuneţi că vreţi să intraţi într-un proces, o să vă trimită la plimbare. Niciodată într-un litigiu la Curte nu poate să intervină cineva care nu are treabă acolo, indiferent despre cine este vorba în cazură. Aici, fiind vorba despre doamna Kovesi, s-a exagerat puţin în presă şi peste tot. După legea românească, decizia Curţii, sub acest aspect, a fost corectă. Că nu trebuia să-l oblige Curte pe preşedinte să o revoce, ăsta e alt aspect, dar asta nu discută CEDO”,a punctat Zegrean.