Când, și mai ales cum se redeschid școlile   ianuarie 5th, 2021

Iată două întrebări fără răspuns. În mod cert, responsabilul numărul unu din Guvernul Cîțu, domnul Sorin Câmpeanu, nu prea știe. Nu prea știe când va lua decizia ca școlile să intre în normalitate. Dar, ce e drept, își dorește să ia o asemenea decizie. Sau cel puțin asta afirmă. Un alt mister este însă și cum vor arăta școlile atunci când se vor redeschide, dacă se vor redeschide. Deși, dintr-o altă perspectivă, se poate afirma că acesta nu este un mister.

Sute de mii de copii sunt siliți să învețe prin telepatie. Li s-a luat școala. Dar în schimb nu li s-a oferit teleșcoala. Nu au tablete. Nu au nici măcar telefoane. Nu au internet. Iar școlile la care sunt arondați nu dispun de niciun fel de mijloace tehnice pentru a organiza teleșcoala. Și chiar dacă ar dispune, învățătorii și profesorii nu au cunoștințele de bază pentru a-și transmite cursurile la distanță. Pentru toți acești copii, cei mai mulți din mediul rural, școala pur și simplu nu mai există. S-a pulverizat.

Dacă luăm ad litteram ultima afirmație a ministrului Educației, rămânem muți. Domnia sa ne spune ce-și dorește. Își dorește ca școlile să se redeschidă. Poate peste o lună, două. Dar nu e sigur. Una e dorința, alta e putința. Să vadă ce vor spune specialiștii la 14 zile de la sărbătorile Anului Nou. Să admitem că specialiștii, cu sau fără ghilimele, vor da verde învățământului în stil clasic. Să admitem că din luna februarie sau din luna martie școlile în toată țara se redeschid. Domnul ministru Câmpeanu nu ne precizează însă în ce condiții se va produce, dacă se va produce, acest eveniment. Guvernul Orban doi și jumătate a avut posibilitatea timp de un an să pregătească școlile. Între timp au existat vacanțe forțate și vacanțe neforțate. Sunt curios și sunt convins că și dumneavostră sunteți curioși să aflăm răspunsul la o întrebare simplă: în câte școli au fost efectuate, în tot acest interval de timp, lucrări de modernizare. Sau măcar lucrări de igienizare. Câte inspectorate de învățământ din România au profitat de această vacanță prelungită pentru a-i instrui pe învățători și profesori cum să lucreze pe calculator? În câte școli de la țară a fost introdusă apa curentă? În câte școli de la țară au fost instalate toalete? Câți bani a investit Guvernul Orban doi și jumătate în învățământ? Dacă nici în vremuri de pandemie, când Executivul a îndatorat țara până peste cap, nu a fost alocat bugetului din Învățământ faimosul procent de 6% din PIB, procent prevăzut de lege, atunci când anume și în ce condiții se va întâmpla acest lucru? Dacă se va mai întâmpla vreodată.

În realitate, „România educată” rămâne suspendată între aceste dramatice întrebări. Dacă nu care cumva spânzurată.

Sursa: CorectNews

Atat comentariile, cat si ping-urile sunt inchise.

2 comentarii

ianuarie 5th, 2021 at 13:43
Gogu spune:

„Un copil. Sărac și provenit dintr-o familie foarte ciudată. Un tată trecut de prima tinerețe și o mamă adolescentă. Apărut în lume fără ca părinții lui să fi făcut dragoste. Cu o mamă surogat și un tată care acceptă paternitatea fără să fi contribuit la ea. Refuzat de comunitate. Născut fără ca părinții să fi fost căsătoriți, doar logodiți. Nașterea lui arată extradordinarul dar și limitele societății în care a apărut. Acum 2000 de ani s-au întâmplat cele scrise mai sus. Soarta lui este astăzi împărtășită de mulți copii din România, dar care nu au avut alături părinți atât de iubitori. Avem peste 50.000 de copii în grija statului. Peste 3000 de copii anual dați spre adopție. Mai mult de o treime din cei 3000 nu își găsesc o familie.” Masteratul de diplomatie culturala (Italia) nu l-a ajutat pe acest Impostor al Comisiei de Cultura (probabil, pus la misto). Au mai fost tari in care s-au intamplat lucruri grave, atunci cand s-au batjocorit Simbolurile religioase. Intr-o tara predominant Crestina (de altfel, in orice tara) nu poti sa jignesti, sa sfidezi si sa calci in picioare Credinta unui popor si Simbolurile sale. Si cand inveti prea multe si le amesteci, nu ajungi nicaieri. Faci un „ghiveci” (Sorosist). Unul dintre Patronii formatiunii sale e Condamnat Penal Definitiv, din nov. 2017, de catre un Tribunal din Franta (adica, „Fara Penali”; de aici se poate vedea mai bine corectitudinea politica a Liniei ideologice). In Democratie, Libertatile si Drepturile unora nu trebuie sa calce (peste) Libertatile si Drepturile celorlalti. Iar interpretarea de dupa scrierea pe Facebook e o scuza care acuza. Altii trebuie sa spuna ce inteleg din mesaj. Daca nu realizezi ce transmiti e si mai Grav, inseamna ca mintea e ‘Varza”…

ianuarie 6th, 2021 at 13:57
Gica spune:

Consecințele Brexit: Bătaie pe cine iese mai repede din UE? Sondaj: Cinci state i-ar putea urma pe britanici. Autor: Ovidiu Drugă, 6 ianuarie 2021. Dacă Brexit va fi, așa cum se prevede, un mare success economic, e chiar foarte posibil ca mai multe țări membre să o ia pe aceeași cale. Presa germană anunță că e vorba de nu mai puțin de cinci state. În contextul succeselor obținute de britanici după părăsirea UE, presa germană publică un document strategic mai vechi, elaborat de Ministerul German de Finanțe pentru reuniunea celor șase state fondatoare ale Uniunii. Potrivit Die Welt, experții Ministerului de Finanțe își exprimau îngrijorarea că și Franța, Olanda, Austria, Finlanda și Ungaria ar putea încerca să părăsească blocul după Brexit. Experții recomandau Germaniei ca , în coordonare cu UE, să ofere Marii Britanii „negocieri constructive de ieșire” care să facă din Marea Britanie o „țară parteneră asociată”. Că situația în Uniunea Europeană nu e prea roz au recunosc, de altfel, și miniștrii de externe ai Franței, Germaniei, Italiei, Belgiei, Olandei și Luxemburgului. Documentul comun redactat de reprezentanții țărilor respective se angajau să „găsească modalități mai bune de a face față diferitelor niveluri” de angajament pentru o unitate europeană mai strânsă.
„Suntem conștienți de faptul că nemulțumirea față de funcționarea UE, așa cum este astăzi, se manifestă în anumite părți ale societăților noastre. Luăm acest lucru foarte în serios și suntem hotărâți să facem UE să funcționeze mai bine pentru toți cetățenii noștri.” Pericolul unei contagiuni a Brexit. În Franța, Jean-Marc Ayrault, fost ministru de externe, a declarat la acea vreme că este imperativ ca UE să se schimbe pentru a preveni amenințarea contagiunii Brexit. „Principalul lucru este că trebuie să facem Europa mai concretă și mai eficientă pentru oameni. Există încă prea mult șomaj; prea mulți oameni se află în situații precare. ” Fostul președinte francez Francois Hollande a declarat și el că votul britanicilor pentru ieșirea din UE ridică probleme nu numai pentru Europa. “În întreaga planetă se pune o întrebare: ce se va întâmpla?” Și fostul prim-ministru danez a reiterat apelurile pentru ca UE să acorde mai multă atenție nemulțumirilor care se manifestă pe continent. Lars Loekke Rasmussen a spus: „UE trebuie să stea departe de zonele în care țările pot să facă față cel mai bine ele însele.” Într-un interviu recent pentru Express.co.uk, fostul europarlamentar conservator Daniel Hannan a numit trei țări pregătite să urmeze Marea Britanie în afara UE. „Întrebarea nu este dacă Marea Britanie va adera la UE. Ci cu totul alta, cine va fi primul care se va alătura Marii Britanii și celorlalte 170 de țări ciudate din afara UE, tranzacționând cu vecinii noștri, dar guvernându-ne pe noi înșine”. Hannan susține că există mai multescenarii care ar putea provoca ieșirea unor țări din UE. „S-ar putea întâmpla din cauza unui șoc economic. În acest caz, cred că Italia ar fi prima candidate. Sau s-ar putea întâmpla în stil Brexit – cu alte cuvinte un referendum, o cerere de referendum și un referendum de succes. Cred că probabil în acest moment aș paria în acest sens pe Olanda. Dar trebuie să privim și în direcția Danemarcei, unde are și o dezbatere similară”. Pe cine mizează Nigel Farage? Acum un an, Nigel Farage, șeful partidului Brexit a declarat în Parlamentului European că ieșirea Marii Britanii din UE este o „lovitură de ciocan” și că alte țări vor urma în curând exemplul. În discursul său, dl Farage a numit Italia și Polonia drept statele membre cel mai probabil să urmeze urmele Marii Britanii. În anumite privințe, el a avut dreptate, deoarece pandemia actuală, măsurile de blocare și criza economică par să exacerbeze doar tendințele de diviziune. Un sondaj recent realizat de Euronews a constatat că 45% dintre respondenți erau în favoarea ieșirii Italiei din UE dacă Brexit-ul are succes. În Franța pentru ieșirea din UE se pronunță 38% din respondenți, urmată de Spania cu 37% și Germania cu 30%. Adversarii Uniunii Europene au început deja să-și coaguleze propriile formațiuni politice. În vară a fost lansat partidul Italexit. Președintele acestui partid, Gianluigi Paragone, a promis că va elibera Italia „din cușca Uniunii Europene și a monedei unice”, scrie ziarul britanic Express.
PS: Se vad de mult timp efectele politicii globaliste. Aceasta nu a ajutat UE, ci dimpotriva, o ajuta sa se risipeasca. Daca Europarlamentarele ar fi fost corecte, UE ar fi avut o sansa spre Normalitate, spre Directia de inceput, cea a „UE a Natiunilor si Crestina”.