Cîțu și Orban. Două săbii în aceeași teacă   februarie 8th, 2021

Fiecare dintre cei doi lideri are în acest moment un obiectiv precis. Obiectivul lui Ludovic Orban nu coincide însă cu obiectivul lui Florin Cîțu. Dimpotrivă. Iar această situație îi aduce într-o poziție de confruntare. Ce vrea Florin Cîțu? Ce vrea Ludovic Orban? De ce factorul timp este esențial în dinamica acestei competiții politice?

Ludovic Orban e încolțit. La propriu. Nu mai are pâinea și cuțitul Executivului. A rămas doar cu pâinea și cuțitul la partid. Acolo unde jocurile s-au cam făcut. Pentru a menține în viață coaliția, Ludovic Orban a cedat cât de mult a putut în beneficiul USR și UDMR. După ce s-au împărțit și prefecții, nu mai e mult de făcut. PNL trebuie să se mulțumească cu ce i-a rămas. Iar Ludovic Orban e pus în situația să se lupte la greu pentru un nou mandat de președinte al partidului. Într-un spațiu din ce în ce mai strâmt. Împins cumva în colț de către Rareș Bogdan și reformiștii aliniați în dreptul acestuia. Ceea ce nu înseamnă în mod automat că Rareș Bogdan vizează în acest an poziția de președinte al partidului. Atunci cine?

Cel mai bine plasat este Florin Cîțu. Acesta s-ar putea să aibă a doua oară norocul prostului. Prima dată a fost scos din joben și uns premier în condițiile în care prestația sa ca ministru al Finanțelor fusese lamentabilă. A ieșit pur și simplu din cărți. Și, borborosind, pentru că omul e la pământ cu dicția, a ajuns prim-ministru al României. Aflat în această poziție, are pâinea și cuțitul. Poate împărți, așa cum dorește, o bună parte din banii publici. Poate acorda și poate retrage favoruri celor care îi intră în grație și, respectiv, celor care îi cad în dizgrație. Acest post de premier îi permite să-și exercite influențe uneori decisive în interiorul partidului. Mulți dintre liderii acestuia stau cu mâna întinsă la Guvern. Sunt mii de primari în această situație. Și sute și sute de reprezentanți ai deconcentratelor, ai regiilor, ai altor instituții patronate de Guvern. Toate aceste persoane pot fi transformate într-o masă de manevră a lui Cîțu. Dar în ce scop?

Și iată cum am ajuns la esența unui conflict, care, în prezent, este latent, dar se va dezlănțui cu mare repeziciune, în mod dramatic, la vârful PNL. Lui Florin Cîțu i-a intrat în cap sau i-a băgat cineva în cap că poate ajunge președintele liberalilor. Că poate beneficia de susțierea în acest scop a unei mase critice. Începând chiar cu gruparea, care se mărește pe zi ce trece, a reformiștilor. Și mai trăiește cu convingerea că președintele Klaus Iohannis încurajează o asemenea mișcare. Dacă Florin Cîțu decide să candideze pentru poziția de președinte, așa cum de altfel a anunțat, atunci e de rău pentru Ludovic Orban. Șansele acestuia de a mai obține un mandat scad dramatic.

Constrâns de împrejurări, încolțit, Ludovic Orban a lansat –  firește, nu oficial – un contrascenariu. Și anume ca Florin Cîțu să devină nici mai mult nici mai puțin decât guvernator al Băncii Naționale a României. Din câte știm însă, Banca Națională a României are deja un guvernator. Bătut în cuie. De finanțele internaționale. În pesoana celui mai longeviv demnitar al României și a celui mai longeviv bancher de bancă centrală din istorie, Mugur Isărescu. Până în toamnă, sunt slabe speranțe ca Mugur Isărescu să fie scos de la conducerea BNR. Și cine-i garantează lui Ludovic Orban că, pentru desemnarea lui Cîțu, va beneficia de susținerea necesară din partea partidelor care formează coaliția? Mă îndoiesc că Florin Cîțu e pregătit să dea pasărea din mână pentru cioara de pe gard. Poziția de premier, care este o rampă reală de lansare pentru poziția de președinte al partidului, pentru o extrem de iluzorie mutare în funcția de guvernator.

Interesant este însă cum aceste calcule pe care le face Ludovic Orban prevestesc sfârșitul Guvernului Cîțu. Să observăm împreună că sunt calcule care se fac până în septembrie. Asta înseamnă că încă liderul PNL a intuit sau știe precis că acest Executiv nu rezistă mai mult. Altfel nu ar încerca trocul disperat cu Banca Națională.

Florin Cîțu, care s-ar putea să aibă a doua oară norocul prostului, este însă în mod indiscutabil susținut de un nucleu dur din interiorul PNL. Ar putea fi susținut ca viitor președinte al partidului și de către Klaus Iohannis. Contracandidându-l pe Ludovic Orban, nu are nimic de pierdut. Chiar dacă Orban l-a amenințat că, dacă îl va contracandida, îi va retrage sprijinul politic pentru poziția de premier, e greu de conceput că își va putea duce până la capăt această amenințare. Provocarea ar fi mult prea grea. Chiar dacă, în competiție cu Cîțu, Orban câștigă un nou mandat de președinte al partidului, poziția sa în interiorul PNL nu va fi întărită, ci șubrezită. Iar autoritatea sa în raport cu celelalte două partide ale coaliției nu va crește. Dimpotrivă. Va deveni și mai vulnerabil.

Și mai trebuie luat un element în calcul în mod obligatoriu. E greu de estimat în acest moment sprijinul de care se bucură Florin Cîțu în interiorul PNL. Dar în mod cert acesta este susținut de instituțiile financiare. De mai toate băncile din România. De la care, în numele statului român și cu dobânzi destul de mari, a împrumutat bani. Același Florin Cîțu le-a adus beneficii substanțiale și băncilor străine. Din același motiv. Dar și marilor societăți de investiții. Care au găsit în România cea mai profitabilă piață pentru a-și plasa fondurile. De ce nu și-ar folosi infuența toate aceste instituții pentru a-l susține pe Cîțu?

Singura concluzie pertinentă e că trebuie să ne așteptăm la un meci politic pe cât de dramatic, pe atât de interesant, în care principalii protagoniști sunt Orban și Cîțu, iar principalii arbitrii interni sunt Rareș Bogdan și Klaus Iohannis.

Sursa: CorectNews

Atat comentariile, cat si ping-urile sunt inchise.

Nu exista comentarii