Crima politică de la Crucea   martie 22nd, 2021

Bubuie un nou scandal. Avem din nou mineri care s-au autoblocat în subteran. De astă dată, autoritățile vor să abandoneze nu cărbunele, ci uraniul. Și mai grav. Și totul s-ar fi produs pe ascuns, dacă nu ar fi existat atâta cinism. Nu am fi știut nimic, dacă acești mineri din județul Suceava, plătiți cu salarii de mizerie de 2.500-3.000 de lei, și-ar fi primit banii la timp și sporul de masă caldă, de care autoritățile au uitat. Și dacă, cu o cruzime uluitoare, directorul exploatării, Vasile Chiruță, nu le-ar fi spus acestora că, dacă nu le convine, nu au decât să plece la cules de sparanghel în Germania. Ei bine, veți afla în cele ce urmează cum ne vindem țara.

România dispune de singurul lanț complet din Europa în ceea ce privește acest important și extrem de scump minereu. În zonă există mai multe zăcăminte. Pentru moment este exploatat cel de la Crucea, iar conflictul de muncă aflat în plină desfășurare are loc la mina Botușana. Dar în apropiere există și alte zăcăminte care pot fi exploatate, cu o rentabilitate și mai mare. Cu este de pildă cel de la Glincești. România dispune de această bogăție. La Feldioara, lângă Brașov, avem o uzină aflată în funcțiune – încă – unde uraniul poate fi îmbogățit. Transformat în combustibil pentru reactoarele nucleare. Și, în fine, avem cele două reactoare nucleare de la Cernavodă, la care se vor mai adăuga încă două, în urma unei investiții americane. Cum spuneam mai sus, suntem singurii din Europa care avem un lanț complet. Putem produce suficientă energie, pentru a nu mai fi necesar vreodată, culmea rușinii, să importăm electricitate din Ungaria. Acestei oportunități i s-a pus însă pistolul la tâmplă.

Conflictul de muncă de la Crucea, cu toate circumstanțele lui, cu acești oameni expuși radiațiilor, întrucât nu dispun de echipamente adecvate, cu acești oameni care nu primesc banii pentru masa caldă, într-o țară în care de diminieața până seara auzim de tot felul de sporuri nesimțite, pe care le încasează salariații pentru te miri ce, ne atrage atenția asupra unei tentative de atentat la siguranța națională. Ce se întâmplă de fapt? Ce se află în spatele acestui conflict care bubuie la Crucea? Guvernul Cîțu, ca să o spunem pe scurt, intenționează nici mai mult nici mai puțin decât să pună cruce – nu este un simplu joc de cuvinte – nu numai exploatării de la Crucea ci chiar Companiei Naționale a Uraniului. Ne-o declară cu subiect și predicat una dintre cele mai autorizate persoane asupra acestui subiect. Domnul Ștefan Aurelian Băișanu, care a condus această companie. El ne explică cum, la vârful ei, au fost aduși de către noii guvernanți mai mulți tineri, care și-au făcut mâna lucrând în companii cu capital străin. Aceștia au fost aduși la CNU cu un singur obiectiv. Acela de a desființa compania. În ce scop? Răspunsul nu este greu de dat, dacă ne uităm unde trebuie. Pentru companiile străine din domeniu, România poate reprezenta o pradă. De ce să ne exploatăm noi înșine zăcămintele de uraniu și de ce să nu o facă alții, pentru ca românii să plătească mai scump și să stea la mâna acestora? Printre acești mulți alții, există și o companie canadiană Cameco, care a întreprins deja primii pași. Oferă României uraniu la preț de dumping. Un preț atât de scăzut, încât le oferă autorităților argumentul de a închide pur și simplu minele de uraniu, declanrându-le nerentabile. Va fi acest dumping o investiție, care poate va dura câțiva ani. După care, Cameco își va scoate pârleala cu vârf și îndesat. Devenind principalul și la urma urmei singurul furnizor de uraniu pentru cele patru reactoare de la Cernavodă. După ce minele noastre vor fi închise, compania canadiană va putea să urce prețul cât de sus va dori. Iar în final va solicita dreptul de a exploata minele românești de uraniu. Va extrage uraniu românesc și îl va vinde la un preț ridicat centralei de la Cernavodă. Dar, înainte, probabil va pune mâna și pe uzina de la Feldioara. Un obiectiv de o mare importanță strategică, ținând efectiv de siguranța națională, va fi astfel pasat, prin complicitatea autorităților române, unei societăți cu capital străin.

Nu se cheamă asta trădare națonală? Nu este această mișcare pe tabla de șah o tentativă de știribire a suveranității naționale? Înțelegem acum mai ușor de ce minerii de la Crucea sunt plătiți mizerabil, atunci când sunt plătiți, și sunt trimiși cu un cinism fără margini la cules de sparanghel în Germania? Se va întâmpla în următoarele zile ceva cât de cât rezonabil, pentru a-i determina pe acești mineri, aflați într-o disperată grevă, să iasă din subteran? Și dacă da, nu vom asista la același scenariu care are loc chiar acum la Petroșani, când se discută din ce în ce mai oficial despre închiderea exploatărilor miniere și reconversia forței de muncă, până când vor sosi în țară companiile germane, care intenționează să valorifice cărbunele românesc?

Sursa: CorectNews

Atat comentariile, cat si ping-urile sunt inchise.

Un comentariu

martie 25th, 2021 at 12:00
Gica spune:

24.03.2021, Karen Smith. În SUA, de exemplu, cercetările anterioare au arătat că doar 1% până la 10% se informează uneori Sistemului de raportare a evenimentelor adverse la vaccin (VAERS), care este un sistem de raportare pasivă și voluntar. Este adevărat că, spre deosebire de alte vaccinuri, se presupune că vor fi raportate decese după vaccinarea COVID-19, deci probabil datele VAERS sunt mai fiabile pentru vaccinurile COVID-19 decât altele. Cu toate acestea, deocamdată, este imposibil să confirmăm că toate decesele aferente sunt raportate. Datele VAERS procesate începând cu 5 martie 2021 arată un total de 1.551 decese. (Aceasta include toate locurile, vârstele, sexele și locurile în care a fost administrat vaccinul.) La acel moment, un total de 31.079 de rapoarte de reacții adverse au fost prezentate pentru vaccinurile COVID-19, ceea ce înseamnă că decesele reprezintă 4,99% din evenimentele adverse. Evenimentele care pun viața în pericol reprezintă 3,56% din totalul efectelor secundare raportate, iar invaliditatea permanentă reprezintă 2,10% din totalul efectelor secundare raportate. De exemplu, pentru a pune aceste cifre într-un context mai larg, veți dori să știți câte persoane au fost vaccinate începând cu aceeași dată, 5 martie 2021. Acest lucru poate fi, de asemenea, dificil de determinat, deoarece statisticile de vaccinare utilizează adesea defalcări, cum ar fi numărul de persoane vaccinate la 100 sau dozele de vaccin administrate, ceea ce nu vă spune câte persoane au fost vaccinate, deoarece unele vaccinuri necesită o singură doză în timp ce altele necesită două. Acceptând aceste limitări, putem cel puțin să ne facem o idee aproximativă. Folosind statistici din World Our in Data, 7-5 martie 2021, 55,55 milioane de americani primiseră cel puțin o doză. (Un alt grafic arată că, începând cu 5 martie, 28,7 milioane de americani au fost considerați complet vaccinați, după ce au primit toate dozele prescrise. Cu toate acestea, deoarece efectele secundare pot apărea după prima doză, voi folosi această statistică.). Împărțind decesele raportate, 1.551, la numărul de persoane care au primit cel puțin o doză, 55.550.000, ajungem cu o rată de fatalitate raportată de 0,0028%. Dacă doar 10% dintre evenimentele adverse sunt raportate la VAERS, observăm aproximativ 15.510 decese și o rată a mortalității de 0,028%. Dacă se raportează doar 1%, pot exista aproximativ 155.100 de decese, iar vaccinurile pot ucide 0,28% din toți cei care le primesc. Din nou, deși fiecare deces ar trebui să fie raportat după vaccinarea COVID-19, nu este încă clar dacă este raportat în mod obligatoriu. În timp ce 0,0028% sau chiar 0,28% s-ar putea să nu pară un procent surprinzător de mare de decese, este dificil să se justifice chiar și un singur deces la un individ tânăr și sănătos. Pentru comparație, rata generală a mortalității din infecția COVID-19 neinstituționalizată, pentru toate grupele de vârstă, este de 0,26%. Cei sub 40 de ani au doar un risc de 0,01% de a muri din cauza COVID-19 dacă sunt infectați. În prezent, este posibil ca vaccinul să nu fie egal sau să depășească letalitatea COVID-19 în sine, dar suntem în campania de vaccinare doar de trei luni. Potrivit NPR, 9 21,7% din populația SUA primise cel puțin o doză de vaccin începând cu 16 martie 2021. Există motive temeinice pentru a suspecta că aceste vaccinuri pot contribui la moarte mai târziu, poate luni sau câțiva ani în viitor. Cei care ajung cu handicap permanent ca urmare a acestor vaccinuri vor avea un risc mai mare de deces prematur, de exemplu, și nu se știe cum aceste vaccinuri ar putea afecta longevitatea copiilor. Dacă moartea prematură apare un an sau mai mult mai târziu, este puțin probabil ca cineva să suspecteze că este legată de vaccin. În acest moment, chiar și decesele care apar în decurs de 24 de ore la persoanele tinere și sănătoase sunt atribuite coincidenței, ceea ce este cu adevărat notabil. O altă modalitate de a judeca letalitatea vaccinurilor COVID-19 este de a le compara cu vaccinurile antigripale sezoniere care, de altfel, obișnuiau să reprezinte majoritatea leziunilor cauzate de vaccin. După cum a raportat The Vaccine Reaction „Rata mortalității după vaccinarea cu ARNm COVID este mult mai mare decât cea a vaccinării împotriva gripei. Datele CDC permit o estimare aproximativă a ratei de deces după vaccinarea împotriva gripei. În sezonul gripal 2019-2020, CDC raportează că 51,8% din populația SUA a primit un vaccin, care este echivalent cu aproximativ 170 de milioane de persoane. VAERS raportează că în anul calendaristic 2019 (nu în sezonul gripal 2019-2020) au existat 45 decese după vaccinare. Pentru a oferi în context, în 2018 VAERS a raportat 46 de decese, iar în 2017 a raportat 20 decese. Cele 45 decese din 2019 au loc la o rată de 0,0000265% atunci când sunt calculate utilizând numărul de vaccinuri administrate în sezonul gripal 2019-2020. Începând cu 26 februarie, au fost administrate 47.184.199 vaccinuri COVID cu 1.136 decese raportate după vaccinare, ceea ce reprezintă o rată de aproximativ 0,0024%.„