Rețeta lui Iohannis împotriva statului eșuat   octombrie 4th, 2021

I-a șocat pe mulți cu certitudine ultima afirmație tranșantă făcută de președintele Klaus Iohannis. La scurt timp după tragedia de la Constanța, soldată cu mai multe victime omenești, președintele României a caracterizat statul, pe care are pretenția că îl conduce, drept unul eșuat. Oare ce l-a determinat să expună concluziile unei judecăți care, cel puțin aparent, îl descalifică?

Un răspuns extrem de interesant la această întrebare ni-l oferă Dorin Iacob. Acesta, prezent seară de seară într-un rol important în emisiunile de dezbatere ale Realității Plus, este un personaj cu o biografie extrem de interesantă. A fost unul dintre colaboratorii apropiați ai lui Virgil Măgureanu, pe vremea când șeful SRI era la apogeul puterii sale. Dacă nu mă înșel, a fost chiar șeful de cabinet al acestuia. Ulterior, tot alături de Virgil Măgureanu, a făcut parte din stafful partidului fondat de acesta și care a fuzionat cu Partidul Democrat, condus de Traian Băsescu, în vremea când acesta era Primar General al Capitalei. După ce Băsescu a câștigat alegerile prezidențiale, Dorin Iacob a făcut parte o vreme din stafful acestuia de la Cotroceni și urma să devină șeful comunității de informații. Atunci, din motive pe care încă nu le-a dezvăluit, între el și președintele României s-a iscat un conflict soldat cu o ruptură destul de abruptă. Ani de zile, Dorin Iacob a stat într-un con de umbră, până când, iată, a revenit, și încă într-un mod extrem de spectaculos, pe o importantă scenă a vieții publice.

Din toate motivele pe care le-am expus mai sus, observația lui capătă greutate și trebuie analizată cu toată atenția. Punând această întrebare cheie, „ce l-a determinat pe Klaus Iohannis să afirme că statul pe care-l conduce a eșuat?”, Dorin Iacob se încumetă să dea și un răspuns. Și anume că președintele nu face altceva decât să pregătească psihologic opinia publică din România pentru o decizie spectaculoasă. Pentru aducerea la Palatul Victoria, în calitate de premier, a generalului Nicolae Ciucă și refacerea, prin intermediul acestuia, a coaliției și, respectiv, a majorității parlamentare.

Am devenit cu atât mai atent la raționamentul formulat de Dorin Iacob cu cât eu însumi, mult timp de unul singur și abia recent acompaniat și de alți analiști politici, am afirmat în mod insistent că acesta este unul dintre obiectivele sale majore. Pe care îl urmărește cu încăpățânare de mult timp. Nicolae Ciucă, retras formal de la conducerea executivă a Armatei, dar impus de Iohannis încă sub guvernarea Orban în calitate de ministru „civil” al Apărării, a deținut, să ne amintim, după demiterea lui Ludovic, și poziția de premier interimar. Până la instalarea lui Florin Cîțu. Pe tot parcursul carierei sale militare și apoi politice, generalul Nicolae Ciucă s-a dovedit a fi un reprezentant extrem de fidel al președintelui. Practic el a întruchipat prelungirea autorității președintelui asupra Executivului. Aparent, cariera lui Nicolae Ciucă, poleită în mod fals cu legenda unui militar erou, care ar fi câștigat în fruntea militarilor români o importantă victorie pe frontul din Afganistan – în realitate localitatea fusese cucerită cu două săptămâni mai devreme de armata americană – a fost umbrită de o situație extrem de gravă petrecută la vârful oștirii. Chiar sub coordonarea sa. Un dosar penal de-a dreptul exploziv împotriva conducerii serviciului secret al Armatei, aflat în directa sa subordonare. Concret, procurorii militari au constatat – și faptele au fost probate și recunoscute de către acuzați – că din banii rezervați operațiunilor secrete, mai concret culegerii de informații prin intermediul unor colaboratori străini, adică spioni, au fost sustrase de-a lungul timpului sume consistente, în mai multe tranșe. Nu este vorba de o singură persoană care și-a însușit ilegal sumele respective, ci de un grup criminal organizat. Scandalos, dar în dosar a existat – nu se știe dacă mai există – și o depoziție a principalului acuzat, conform căreia cu unele sume de bani ar fi fost achiziționate cadouri pentru importanți oameni politici. Un asemenea cadou, sub forma unui costum de schi, ar fi primit până și președintele Klaus Iohannis. În plus, mai trebuie spus că soția generalului Nicolae Ciucă era chiar contabilul care avea acces și, prin urmare, și control sub aspect financiar asupra acestor operațiuni secrete și totodată frauduloase. Cumva, acest dosar a fost mușamalizat în cea mai consistentă parte a lui, cercetarea făcută de procurorii militari a fost finalizată suspect de repede, devalorizatorul principal a fost pus în libertate și a rămas în final singurul acuzat, într-un proces care cine știe când se va termina în formatul său definitiv. Deocamdată, generalul Iulian Cristian Gherghe a fost condamnat la un an şi cinci luni de închisoare cu suspendare.

Prin urmare, Nicolae Ciucă nu este doar un personaj extrem de devotat președintelui Klaus Iohannis, neieșind din vorba lui, așa cum s-a dovedit, ci și un om care îi este profund îndatorat adevăratului său șef. Și întrucât nu a dat până acum dovadă că poate lua vreo inițiativă în materie politică, este numai bun pentru a juca rolul de dronă într-o viitoare guvernare, după ce în prealabil, bine ghidonat de către Iohannnis, ar putea juca și rolul de catalizator.

Desigur, aducerea unui militar de carieră în fruntea Executivului poate genera în principiu reacții în plan intern și în plan extern. Pur și simplu  pentru că România s-ar găsi, din această perspectivă, într-o situație neobișnuită. O asemenea soluție nu a mai fost implementată niciunde în Uniunea Europeană. Pe de altă parte, Klaus Iohannis poate aduce argumentul că, în prezent, Nicolae Ciucă, chiar dacă conduce Ministerul Apărării, o face în calitate de civil, fiind de mai multă vreme trecut în rezervă. La fel ca și soția sa, care s-a pensionat imediat după scandaloasa devalizare de la vârful serviciului secret al oștirii.

Iar într-un alt plan, constatarea lui Iohannis, de altfel corectă, că România s-a dovedit a fi un stat eșuat, reprezintă un semnal de alarmă extrem de puternic, tocmai fiindcă vine de la însuși președintele României. Concluzia logică la care ar putea să ajungă cetățenii României, dar și parterenii noștri externi, este că aducerea lui Nicolae Ciucă la vârful Executivului este, în circumstanțele date, singura soluție de avarie.

În acest fel, Klaus Iohannis împușcă trei iepuri dintr-o lovitură. După ce a dat de pământ cu Ludovic Orban, care îi scăpase de sub control, după ce se va lepăda și de Florin Cîțu, care a primit drept compensație poziția de președinte PNL – tot o prelungire a autorității sale – și eventual cea de președinte al Senatului, Klaus Iohannis va reuși performanța de a reface coaliția și, respectiv, majoritatea și de a-l înșuruba la vârful ei pe cel mai obedient dintre jucătorii politici pe care-i manevrează. Vorba lui Ludovic Orban: „Cine tace și face? Iohannis!”

Sursa: CorectNews

Atat comentariile, cat si ping-urile sunt inchise.

2 comentarii

octombrie 4th, 2021 at 13:21
adria nicol spune:

Domnul Presedinte al Romaniei nu a fost anuntat cà Marti , 5 Octombrie , se voteazà în Parlamentul României o motiune de cenzurà împotriva Guvernului actual ! Domnul Presedinte afirmà cà se va întîlni cu Primul Ministru în timpul acestei sàptàmâni . Care Prim ministru ? El nu crede cà motiunea de cenzurà poate trece ? El e sigur cà nu trece ? Are argumente cà ila orele 15 la cîrma debusolatà a Guvernului se va afla acelas Prim Ministru , zigzagînd?

octombrie 6th, 2021 at 14:47
Gogu spune:

Europarlamentar: Ursula von der Leyen investigată pentru legături cu firma Pfizer şi contractul de 1.8 miliarde de doze de vaccin. 6 octombrie 2021, de Antonia Hendrik. Ombudsman-ul european a pornit o investigație împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru faptul că a refuzat să facă publice discuțiile private pe care le-a avut cu CEO-ul firmei Pfizer şi care priveau achiziționarea a 1.8 miliarde de doze de vaccin, arată instituția europeana într-un comunicat remis public. Ombudsmanul European Emily O’Reilly dorește să afle mai multe despre mesajele text ale președintelui CE, Ursula von der Leyen, cu un șef al unei companii farmaceutice. Refuzul Comisiei de a acorda acces la texte a stârnit controverse. Cr.Terhes, Europarlamentar PNTCD, a publicat pe social media raportul comisiei care o investighează pe Ursula von der Leyen „Reclamantul, invocând dreptul de acces la informații de interes public, a solicitat CE accesul la mesaje text şi alte documente referitoare la discuțiile dintre președinta Comisiei si CEO-ul unei companii farmaceutice cu privire la achiziționarea unui vaccin COVID-19. Comisia a declarat că nu poate oferi acces la niciun mesaj text, deoarece nu s-a păstrat nici o dovadă a unor astfel de mesaje. În opinia reclamantului Comisia are obligația de a înregistra mesaje instantanee legate de politici importante sau aspecte politice, cum ar fi achiziționarea de vaccinuri COVID-19. Ombudsman-ul a deschis o anchetă şi a cerut să se întâlnească cu reprezentanții Comisiei pentru a discuta despre procedurile şi practica aplicabilă”, arata în comunicat instituția Ombudsman-ului european. De unde a plecat tot scandalul. Scandalul a pornit după ce NY Times, pe data de 28 apr. 2021, sub titlul How Europe Sealed a Pfizer Vaccine Deal With Texts and Calls (Cum a finalizat Europa o înțelegerea pentru vaccinul Pfizer prin SMS şi apeluri telefonice), a publicat un articol în care descrie, citând surse interne, că Ursula von der Leyen ar fi purtat discuții directe şi personale cu Albert Bourla, CEO-ul Pfizer, pentru încheierea unui nou contract cu Pfizer. „Si, cum au vorbit, două lucruri au devenit clare: Pfizer ar putea avea mai multe doze pe care le-ar putea oferi Uniunii – mult mai multe. Iar Uniunea Europeana ar fi încantat să le aibă”, se arată în articol. „Diplomația personală” dintre cei doi a jucat un rol fundamental în finalizarea înțelegerii în urma căreia UE s-a angajat să cumpere 1.8 miliarde de doze de vaccin Pfizer, arată același articol din NY Times. Pe data de 8 mai 2021 Ursula von der Leyen a anunțat public cu mândrie pe Twitter ca a încheiat aceasta înțelegere cu Pfizer, în urma căreia angajează UE să cumpere 1.8 miliarde de doze de vaccin, în contextul în care populația Uniunii Europene este de 450 de milioane de oameni. Cr.Terhes, europarlamentar PNTCD a arătat pe data de 12 mai 2021 că această înțelegere parafată de Ursula von der Leyen cu Pfizer demonstrează, printre altele, că „actualul vaccin nu produce imunitate, pentru că dacă ar produce nu ar mai fi necesară vaccinarea în 2022 si 2023. Prin urmare, afirmația că oamenii se imunizează după aceste vaccinuri este falsă”. Pornind de la acest articol din NY Times o persoană interesatp a cerut CE, pe baza legislației europene privind accesul la informații de interes public, să-i pună la dispoziție acele comunicări între Ursula von der Leyen şi CEO-ul Pfizer, cerere la care Comisia a răspuns că nu deține respectivele comunicări deoarece au fost șterse, mai relatează europarlamentarul PNTCD pe contul său de Facebook.