Guvernul condus de Donald Tusk și președintele Karol Nawrocki se află într-o dispută pentru controlul Tribunalului Constituțional din Polonia. O judecătoare aleasă de actuala majoritate a anunțat suspendarea conducerii acestui organism, iar protestele au avut loc în stradă. Tusk afirmă că acțiunile sale vizează restabilirea statului de drept, în timp ce Nawrocki și opoziția acuză o acaparare ilegală a Tribunalului.
Pe 31 octombrie, conflictul a căpătat o dimensiune politică suplimentară, fostul premier Mateusz Morawiecki anunțând inițierea unei moțiuni de cenzură pentru îndepărtarea guvernului. Președintele a început consultări cu partidele politice, în timp ce Tusk a apărat măsurile luate.
Tribunalul Constituțional are rolul de a verifica conformitatea legilor cu Constituția. Deciziile sale sunt esențiale pentru protecția drepturilor cetățenilor și a companiilor. Întrebarea care se pune acum este ce se întâmplă atunci când instituțiile nu recunosc aceiași judecători și contestă autoritatea hotărârilor lor?
Ce se întâmplă acum
Judecătoarea Anna Korwin-Piotrowska a anunțat pe 30 octombrie suspendarea pentru o lună a președintelui Tribunalului, Bogdan Święczkowski, și a vicepreședintelui Bartłomiej Sochański. Ea a invocat vechimea sa în sistemul judiciar și anumite reglementări care permit suspendarea temporară a activității unui judecător.
Korwin-Piotrowska îi acuză pe conducătorii Tribunalului că împiedică activitatea judecătorilor aleși de Parlament și că blochează funcționarea instituției. În replică, Święczkowski și Sochański contestă legalitatea suspendării, afirmând că judecătoarea nu are autoritatea de a-i înlătura, conform surselor.
Președintele Nawrocki, susținut de partidul Lege și Justiție – PiS, și-a întrerupt o călătorie în Senegal pentru a reveni în Polonia. El a ajuns noaptea la Tribunal, unde au avut loc ciocniri. Susținătorii opoziției s-au adunat în fața clădirii, iar poliția a intervenit pentru a asigura ordinea, reținând mai multe persoane care încercau să pătrundă în instituție.
Nawrocki a acuzat guvernul de încălcarea ordinii constituționale și a solicitat retragerea forțelor de ordine de la Tribunal. Tusk a justificat intervenția, subliniind că refacerea statului de drept după guvernarea PiS necesită măsuri decisive.
Președintele a purtat discuții sâmbătă cu reprezentanți ai mai multor partide, inclusiv PSL și Polska 2050, care fac parte din coaliția de guvernare. Coaliția Civică a lui Tusk, precum și formațiunea Noua Stângă, au refuzat invitația, conform surselor.
Mateusz Morawiecki a anunțat că grupul său parlamentar, Rozwój Plus, va propune o moțiune de cenzură și un nou guvern condus de Marek Jurek, fost președinte al Seimului. Procedura din Polonia permite demiterea guvernului doar dacă deputații aleg simultan un nou premier, astfel că inițiativa are nevoie de o majoritate care să susțină și noul lider.
Cum s-a ajuns aici
Majoritatea parlamentară din jurul Platformei Civice și PSL a ales cinci judecători înainte de a pierde puterea în 2015. Tribunalul a decis ulterior că trei dintre aceste alegeri erau conforme cu Constituția, iar două nu, mandatele urmând a expira odată cu instalarea noului Parlament.
Noua majoritate PiS a respins însă toate cele cinci numiri și a desemnat proprii candidați. Președintele de atunci, Andrzej Duda, le-a acceptat jurământul, inclusiv pentru cei aleși pe locuri deja ocupate legal, refuzându-le pe cele ale vechiului Parlament.
Guvernarea PiS a modificat ulterior regulile de funcționare ale Tribunalului. Executivul a refuzat să publice o decizie din 2016 care anula unele dintre aceste modificări, iar criticii au acuzat partidul că a subordonat instituția controlului politic.
Instanțele europene au confirmat mai apoi problemele grave. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în 2021 că participarea unui judecător ales neregulamentar a încălcat dreptul unei companii la un tribunal legal constituit.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis în decembrie 2025 că neregulile din numirea unor judecători și a președintelui Tribunalului afectau independența și imparțialitatea instituției, stabilind că hotărârile Tribunalului care contestau autoritatea dreptului european încălcau obligațiile Poloniei ca stat membru.
Donald Tusk a revenit la conducerea guvernului în decembrie 2023, promițând să restabilească independența justiției. Executivul său a contestat legitimitatea Tribunalului și a refuzat să publice deciziile acestuia, deși instituția a continuat să funcționeze, guvernul nerecunoscându-i hotărârile.
Parlamentul a încercat să reformeze Tribunalul prin două legi adoptate în septembrie 2024, dar Duda le-a trimis spre verificare exact instituției pe care voiau să o schimbe. Tribunalul a declarat aceste legi neconstituționale în iulie 2025, iar reforma nu a fost implementată.
Refuzul jurământului a dus la un nou blocaj. Parlamentul a ales în 2026 opt judecători pentru Tribunalul cu 15 membri, iar Nawrocki a primit jurământul de la trei dintre ei, refuzându-l pe cel al celorlalți cinci, care au depus jurământul printr-o procedură alternativă. Cu toate acestea, Święczkowski nu le-a permis să înceapă activitatea.
CEDO a cerut deja autorităților, printr-o măsură provizorie, să nu îi împiedice pe cei patru judecători blocați să își exercite atribuțiile, deși nu se pronunțase încă asupra fondului cauzei.
Comisia de la Veneția a explicat într-o opinie că Parlamentul este cel care alege judecătorii, iar președintele nu poate transforma depunerea jurământului într-un veto asupra acestor alegeri.
Ce poate urma
Anna Korwin-Piotrowska a convocat Adunarea Generală a judecătorilor pentru 3 noiembrie. Ministrul Justiției, Waldemar Żurek, a cerut și ridicarea imunității lui Święczkowski și Sochański, pentru a permite urmărirea lor penală. Disputa se poate extinde însă și asupra celor care au dreptul să participe la ședință și să voteze.
Un acord politic ar putea preveni escaladarea conflictului. Szymon Hołownia, din Polska 2050, a solicitat discuții directe între Tusk și Nawrocki pentru refacerea Tribunalului, criticând atât controlul PiS asupra instituției, cât și starea actuală a confruntării.
Fundația Helsinki susține o propunere a Fundației Batory care ar merge mai departe: un acord constituțional pentru reconstrucția instituției, care ar implica modificarea regulilor de alegere a judecătorilor pentru a evita controlul de către un singur partid, încheierea mandatelor actuale și alegerea unei noi componențe conform acestor reguli.
Organizația avertizează că metoda utilizată în prezent ar putea crea un precedent: o viitoare majoritate ar putea alege un judecător cu vechime mare, care să suspende conducerea și să preia controlul asupra instituției.
Krzysztof Izdebski, expert al Fundației Batory, afirmă că schimbarea conducerii nu este suficientă, Tribunalul trebuind să recâștige încrederea cetățenilor dincolo de diviziunile politice.
„Suntem astăzi mai departe de repararea reală a Tribunalului decât eram acum două zile”, afirmă el într-un interviu pentru Rzeczpospolita.
Expertul consideră că polarizarea complică posibilitățile de compromis, deoarece niciuna dintre părți nu dorește să cedeze.
Actuala majoritate trebuie să răspundă și criticilor legate de propriile numiri. Parlamentul l-a ales în septembrie pe Maciej Berek, fost ministru în guvernul Tusk, ca judecător constituțional, iar unii membri ai coaliției s-au opus, considerând că alegerea contrazice angajamentul de a scoate justiția de sub influența politică.
Alegerile din 2027 ar putea prelungi confruntarea. Profesorul de drept Marcin Matczak avertizează că Tusk ar putea mobiliza susținătorii, dar riscă să piardă voturile alegătorilor moderati.
Impactul asupra economiei se va resimți în timp. Analistul XTB Michał Stajniak estimează un efect imediat limitat asupra piețelor, deoarece investitorii sunt familiarizați cu conflictul de multă vreme. Totuși, el avertizează că nesiguranța în aplicarea legilor poate duce la amânarea investițiilor și la cerințe mai mari pentru dobânzile la finanțarea statului. Companiile și investitorii trebuie să aibă încredere că regulile rămân stabile și după schimbarea puterii.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/criza-din-polonia-poti-sa-repari-o-institutie-politizata-fara-sa-i-compromiti-si-mai-mult-legitimitatea
Sursa foto: lapping / Pixabay

