Cine îi arată pisica lui Klaus Iohannis?   mai 1st, 2021

Nu am știut până acum dar iată, există un laborator pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică (ARICS). Cum necum, acesta a făcut rost de parale de la AstraZeneca, Damen și Loch Martin, trei companii pe cât de mari, pe atât de controversate. Și ce credeți că au făcut ”strategii” cu aceste sponsorizări? Un sondaj de opinie. În buza Sfintelor Sărbători de Paște. Și ale cărui rezultate îl fac praf și pulbere pe președintele Klaus Iohannis. Oare de ce?

Ce interese au sponsorii, pe de-o parte și ce interese au strategii, pe de altă parte? De ce, la capătul unei cercetări de piață făcută pe teren sau a unei ”cercetări” de laborator, ”strategii” ajung la concluzia că președintele Klaus Iohannis s-a prăbușit în ceea ce privește încrederea cetățenilor. Și de ce niciun alt demers de acest fel, din ultimele luni, și har domnului au fost destule, nu a semnalat pentru președinte un pericol similar? În prag de Paște, în mod straniu, nu Biserica este pe primul loc, ci Armata. Iar diferența este mare. Biserica se bucură doar de încrederea a 57.5% dintre români, în timp ce Armata atinge un procent impresionant de 72.6%. Dar haideți să punem această situație pe seama recentei încordeli de forțe militare de la granița noastră de est. Poate că în această perioadă critică, românii s-au agățat de speranța la o adică, Armata i-ar putea salva. Pe locurile 3 și 4 identificăm însă instituții care nu au fost și nu sunt prea agreate de români. Cum ar fi Ministerul Afacerilor Externe, cu 50% încredere, când tot poporul știe că respectiva instituție e numai bună de îmbălsămat. Sau, la mică distanță, Serviciul Român de Informații, care a fost atât de mulți ani hulit încât e greu de spus ca l-a reanimat Eduard Hellvig în doar câțiva ani. Și tot așa vin în ordine instituții controversate, spitalele, Jandarmeria și Poliția. Șocul ni-l provoacă însă rezultatul din dreptul președinției României. Instituția prezidențială nu se bucură decât de 39,7% din încrederea românilor. Este, atenție, pe ultimul loc. Dacă rezultatul e real, e catastrofal.

Dar dacă rezultatul nu este real, atunci ce e el? La prima vedere, o lovitură de măciucă care îi este aplicată lui Klaus Iohannis. Pentru a încerca un răspuns, pentru a ieși din această dilemă, să vedem ce interese ar putea să aibă cele trei companii care au plătit muzica. Prima, AstraZeneca ne livrează controversatele medicamente care i-au determinat pe mulți români să fugă de vaccinare. AstraZeneca e clar, are probleme de imagine. Dar pentru mine cel puțin este un mister cum se face că aceste probleme sunt puse pe seama lui Klaus Iohannis, în condițiile în care România e una din țările care nici nu au suspendat, nici nu au interzis acest vaccin. Următorul finanțator al sondajului este compania Loch Martin. Aceasta conform datelor furnizate, într-o analiză, de către Bogdan Tiberiu Iacob de la Inpolitics ”Se chinuie să ne impună livrarea de elicoptere Black Hawk în dauna celor franceze, de la Airbus”. Aici am putea, eventual, descifra un semnal de atenționare al lui Klaus Iohannis care, în calitatea sa de președinte CSAT, are un cuvânt greu de spus privind achizițiile de armament. Într-o situație asemănătoare se află și cel de-al treilea finanțator, Damen, care a pierdut în fața franceziilor licitația pentru corvete. Aici însă se opresc speculațiile pentru că efectiv nu cunoaștem substratul acestei operații ciudate de cercetare de piață. Dar nu putem pune capăt însă semnelor de întrebare. Care, pe măsură ce accesăm informațiile accesibile, devin din ce în ce mai mari și mai numeroase. Instituția care tocmai ne-a furnizat ciudatele procente care au dat de pământ cu președintele Klaus Iohannis, numită pompos ”Laboratorul Pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică” a reușit, probabil, în urma unei sponsorizări, altfel nu îmi explic cum, să se plaseze sub umbrela Academiei Române. Se știe că în acest an, în mod dramatic, Academia Română nu primește niciun ban de la bugetul statului. Dar și mai multe suspiciuni generează componența echipei LARICS. În staff-ul acestui laborator regăsim personaje cunoscute ca fiind cel puțin în ultimii ani unele, altele pentru o perioadă îndelungată, în proximitatea serviciilor secrete ale României. Unele dintre aceste personaje pe care cititorii le pot ușor regăsi, trecând în revistă bordul laboratorului, sunt cu certitudine persoane care au îmbrăcat haina civilă, trăgând-o peste epoleți.

Ce se întâmplă? Sistemul vizibil, împreună cu sistemul invizibil, statul de drept mână în mână cu statul subteran să fi decis să îl arunce peste bord pe Klaus Iohannis? Tot ce se poate!

Atat comentariile, cat si ping-urile sunt inchise.

Un comentariu

mai 3rd, 2021 at 11:17
Gogu spune:

CEDO, sub anchetă. Acuzații grave de conflict de interese. Peste 20 de judecători au legături cu ONG-urile lui Soros. 3 mai 2021, de Ionel Sclavone. Obiectivitatea deciziilor pronunțate de CEDO este pusă la îndoială după ce s-a aflat că mai bine de 20 de judecători din cei 100, care activează în cadrul acestor instanțe, au legătură cu ONG-uri. Adunarea parlamentară a Consiliului Europei a anunțat o anchetă privind independența judecătorilor care activează în cadrul CEDO de la Strasbourg. Aceasta după ce un raport datat din 2020 a constatat că 22 din cei 100 de judecători permanenți ai CEDO au legături cu Fundația Open Society a lui George Soros. Documentul, elaborat de Centrul European pentru Drept și Justiție, a fost publicat în 2020 și a constatat mai multe fapte care ar putea pune sub semnul întrebării independența CEDO. Aceste legături ridică semne de întrebare cu imparțialitatea acestor magistrați și, implicit, cu obiectivitatea deciziilor pe care le pronunță. CEDO joacă un rol crucial în confirmarea sau corectarea deciziilor luate de instanțele europene și a remediat mai multe erori judiciare în trecut. Deciziile au fost acordate, în special, în cazurile referitoare la minoritățile europene. Cercetarea arată că aproape un sfert (22 din 100) dintre judecători permanenți care au lucrat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din Strasbourg (CEDO), între 2009 și 2019, sunt foști oficiali sau colaboratori ai unui număr de șapte ONG-uri. Astfel, 12 dintre judecători sunt conectați direct la Fundația Open Society, alți șapte la Comitetul pentru Drepturile Omului Helsinki, iar ceilalți au legături cu Amnesty International, Human Rights Watch și Interighits. Judecătorii CEDO în conflict de interese. De asemenea, raportul prezintă cazurile în care acești judecători au prezidat cazurile prezentate de ONG-uri cu car au legătură. Astfel, în zece ani, în intervalul studiat au existat 88 de astfel de cazuri. Raportul confirmă îngrijorările celor care au lansat avertismente și în trecut cu privire la influența crescândă a grupurilor de lobby pentru drepturile omului asupra sistemului de justiție european. Între acestea se află, în special, Fundația pentru o Societate Deschisă a lui George Soros. Grupul consultativ de experți din cadrul Consiliului Europei, care va investiga acest subiect, și-a stabilit un interval de timp generos pentru a-și elabora propriul raport. Aceștia au timp până în 2024 ca să pună în aplicare măsurile necesare în vederea restabilirii încrederii în independența CEDO. Sarcina lor este de a oferi garanții suplimentare menite să restabilească încrederea în independența judecătorilor. De asemenea, aceștia trebuie să instituie un sistem eficient care să permită retragerea magistraților din acele cazuri în care există riscul unui conflict de interese. PS: Firmele si ONG-urile lui Soros au contracte pentru a „Viza” Media si Retelele sociale impotriva „Fake News”. Lupul paznic la oi.