Imposibila ancheta aprilie 24th, 2017
Investigatia Comisiei speciale de ancheta a Parlamentului pe tema noptii de pomina de la Gabriel Oprea de acasa, la care au participat Laura Codruta Kovesi si sefii SRI, risca sa intepeneasca in proiect. Cauzele ar putea fi doua. Recurgand la o obisnuita smecherie, Parchetul General poate simula declansarea unei anchete penale in rem, astfel incat Parlamentul va fi blocat la mantinela. Conform Constitutiei, nu se poate suprapune o ancheta parlamentara peste o ancheta a procurorilor. In al doilea rand, pur si simplu cateva piese importante ale intamplarii pot refuza in mod deliberat prezenta la Comisie. Nimic si nimeni, sub aspect legal, nu ii poate obliga sa se duca acolo. Ce se poate face?
In primul rand, trebuie sa pornim de la premisa ca initiativa PSD+ALDE vizeaza o analiza asupra implicatiilor etice si morale ale acelei intalniri, in ceas de noapte, desfasurata in imobilul domnului Gabriel Oprea, bantuit de fantoma Anei Pauker. Este important pentru opinia publica sa afle ce cautau laolalta reprezentanti ai institutiilor de forta si oameni politici, exact atunci cand se numaru voturile pentru cel de-al doilea tur de scrutin al prezidentialelor din 2009 si care este motivul pentru care, conform marturiei lui Dan Andronic, acestia discutau aproape exclusiv pe marginea derularii alegerilor. Abia in subsidiar, cum s-a intamplat in Comisia de ancheta Rosia Montana, in masura in care ar fi descoperite fapte de natura penala, Comisia si-ar putea incheia activitatea, sesizand Parchetul.
In paranteza fie spus, in cazul Comisiei Rosia Montana, Parchetul nici pana azi nu a anchetat sesizarile facute de Comisia speciala a Parlamentului, ignorandu-le pur si simplu. In alta ordine de idei, pentru a face recurs la un alt caz, Comisia Barsan, pe care eu insumi am initiat-o, e util sa facem acum precizarea ca, si in acest caz, Parchetul a declansat in mare viteza o ancheta proprie, punand astfel capat anchetei parlamentare. Cand, in cele din urma, s-a descoperit abuzul procurorilor si al Serviciului Roman de Informatii in cazul sotilor Barsan, el judecator la CEDO, ea la Inalta Curte, a fost mult prea tarziu sa se mai faca ceva, pentru ca Parlamentul fusese, in mod viclean, scos din joc. Dar sa revenim.
Exista, prin urmare, motive intemeiate ca investigatia Parlamentului sa continue atata timp cat analizeaza doar implicatii etice si morale, fara a fi blocata sau influentata in vreun fel de o eventuala ancheta, simulata sau nu, declansata de Parchetul General.
In al doilea rand, este extrem de grav, asa cum de altfel a semnalat si ministrul Justitiei, faptul ca procurorul general, domnul Augustin Lazar, a sarit ca ars, afirmand ca nici doamna Kovesi si nici vreun alt procuror nu trebuie vreodata sa se prezinte in fata Parlamentului, ci doar in fata unui alt magistrat. O asemenea afirmatie poate fi adevarata doar in masura in care un procuror ar fi chemat la Parlament pentru a oferi informatii referitoare la o ancheta pe care o deruleaza. Altfel, in oricare alta chestiune, intrucat toti cetatenii sunt egali, iar procurorii nu sunt mai egali decat altii, ei trebuie sa se prezinte in Parlament atunci cand sunt chemati. Este adevarat, aceasta obligatie este doar de natura morala.
Pentru ca Parlamentul sa nu mai fie luat peste picior de unii si de altii, pentru ca, in viitor, sa nu se mai poata face afirmatia ca asemenea comisii speciale de ancheta sunt facute doar pentru a ingropa un caz, este obligatoriu ca si in Romania sa se utilizeze un mecanism care functioneaza implacabil in toate statele avansate sub aspect democratic si in primul rand in Statele Unite. Acolo, prin lege, orice cetatean, indiferent ce functie are si carei puteri fundamentale a statului ii apartine, are obligatia de a se prezenta, de cate ori este solicitat, in fata comisiilor parlamentare. Acolo, sub prestare de juramant, el trebuie sa spuna adevarul si numai adevarul si adevarul complet, pentru ca altfel cade sub incidenta unei legi penale. Parlamentul Romaniei, inainte de mai face asemenea comisii de ancheta, ar trebui sa elaboraze o lege, care este extrem de simpla, cu doar cateva articole, care sa institue, dupa modelul Statelor Unite, o asemenea obligatie.
Revenind la domnul procuror general Augustin Lazar, care a primit prompt un bobarnac de la ministrul Justitiei, Tudorel Toader, si un altul de la presedintele PSD si al Camerei Deputatilor, Liviu Dragnea, mai este necesara o precizare. A scapat vreunei sanctiuni, fie ea si verbala, permanenta preocupare a procurorului general de a comenta procese legislative aflate in curs si proiecte de acte normative. Ultima data a facut-o chiar in aceste zile, vorbind despre proiectul Ministerului Justitiei de a pune de acord legea penala cu deciziile Curtii Constitutionale. Ii semnalam procurorului general Augustin Lazar faptul ca, prin lege, incepand chiar cu legea fundamentala, precum si din practica, in toate statele democratice, este cu desavarsire interzis ca oamenii legii sa se implice in procesul de legiferare, fie si prin simple comentarii asupra proiectelor de legi. La limita, se poate admite ca, atunci cand procurorii sau judecatorii sunt consultati – desi consultarea lor nu este deloc obligatorie, exceptand proiectele de legi prin care se modifica organizarea justitiei –, ei isi pot exprima, dar in niciun caz in mod public, opiniile. In tara noastra, procurorul general a sarit calul din acest punct de vedere, iar atitudinea sa ar trebui sanctionata.
Sursa: CorectNews
