„Oligarhii” si coloana a cincea din presa romana iunie 6th, 2006
O noua ofensiva, menita a-l demoniza pe patronul roman de presa, o lanseaza, deloc intamplator, Ovidiu Nahoi in Evenimentul Zilei. Un ziar care, vezi Doamne, iese de sub incidenta unor influente nefaste prin simplul fapt ca patronul, domnul Ringier, nu este bastinas. Ci locuitor al Tarii Cantoanelor. Editorialul pe care l-am publicat sambata se incheia cu cateva intrebari la care incerc sa raspund astazi. Cine sunt cozile de topor ale puterii? In ce consta coloana a cincea strecurata in presa, la care fac referire? In ce context apar mogulii, numiti si oligarhi, si daca ei sunt sau nu legitimi?
Sub Administratia Nastase, intr-una dintre vizitele la Bucuresti ale domnului Ringier, astazi patron si al Evenimentului Zilei, printre multe alte publicatii ale trustului sau media din Romania, acesta a solicitat si a beneficiat de o intalnire cu primul-ministru. Pe care astazi cotidianul la care m-am referit il calca in picioare. Nu s-au discutat nici chestiuni de interes european, nici mari probleme de principiu si nici nu a fost aleasa o tema generoasa, sa spunem legata de integrarea euroatlantica a tarii noastre. Dimpotriva, Ringier, om cu picioarele pe pamant, s-a intalnit cu Adrian Nastase pentru o chestiune mult mai prozaica. In plin scandal al adoptiilor, cand baroneasa Nicholson dadea cu noi de pamant si, practic, procedurile de infiere erau inghetate in mod oficial, Ringier i-a solicitat premierului roman nici mai mult, nici mai putin decat un copil. Generos ca intotdeauna, Nastase s-a prezentat cu ofertele. Din care domnul Ringier, care nu este nici mogul de presa, nici oligarh, pentru ca nu a avut ghinionul sa se nasca pe malul Dambovitei, ci altundeva, in Tara Cantoanelor, a putut alege una. Reprezentantii din media romaneasca ai imperiului sau financiar, aflati de fata, nu au suflat un cuvant. Si nu sufla nici in prezent. Desi, vezi Doamne, redactiile lui Ringier, pentru ca acesta nu este roman, sunt libere suta la suta in raport cu patronul. Iata o buna demonstratie. Daca va mai fi nevoie, voi oferi si altele. Dar aceasta este o chestiune de principiu. Pana si o persoana care sufera de orbul gainii isi da seama ca oamenii, patroni sau slujbasi de presa, trebuie judecati cu aceleasi unitati de masura. Ceea ce poate Ringier, poate si Popescu. Iar ceea ce nu poate Popescu, nu poate nici Ringier. Asta intr-o lume, alta decat a capetelor tuguiate. Adevarul este ca, intotdeauna in ultimii 16 ani, de cand ne caznim sa edificam o presa cat mai puternica si mai independenta, puterea, indiferent in mana cui a fost, a beneficiat de un numar considerabil de cozi de topor printre jurnalisti. Uneori, asemenea cozi de topor au trecut din mana in mana. Au slujit cu ardoare mai multor stapani succesivi, chiar daca intre acestia au fost relatii antagonice. Alteori, cozile de topor au fost consecvente, asteptand cu rabdare sa se intoarca stapanii la putere pentru a-i apara, lovindu-si colegii. Existenta acestora este nociva si periculoasa. Pentru ca a facut ca presa sa fie mai slaba. Si, de fiecare data cand organizatiile jurnalistilor au avut solicitari intemeiate, legate de imbunatatirea mediului de afaceri din presa, puterea, contrainteresata de intarirea independentei presei, a contracarat indirect asemenea demersuri, utilizand cozile de topor care s-au constituit, astfel, intr-o adevarata coloana a cincea. S-a spus ca ziaristii cersesc pomeni de la stat. Si nu este nimic mai fals. Opinia publica trebuie sa stie ca libera circulatie a informatiilor nu este proprietatea noastra, ci este un bun al tuturor cetatenilor. Iar acestia sunt reprezentati de stat. Iar statul de guverne. Si guvernele sunt cele care au datoria sa faca pe dracu-n patru, indiferent de costuri, pentru ca presa sa fie libera si independenta. Ceea ce se intampla in intreg spatiul UE. Presa nu trebuie sa sufere, in mod generalizat, in plan financiar. Chiar in conditii concurentiale. In cele de mai sus, poate fi identificata una dintre explicatiile realitatii ca in Romania presa este saraca. Iar casele de presa au mari dificultati sa reziste pe piata si sa se dezvolte pana la un nivel cu adevarat european.
Dar alegatiile lui Ovidiu Nahoi din Evenimentul Zilei sunt false si vinovate si dintr-o alta perspectiva. Atunci cand spune ca nici unul dintre intemeietorii monumentelor presei nu a creat institutii media care sa reziste. In realitate, tot ceea ce domnia-sa citeaza a rezistat. Si ZIUA, si Romania Libera, si Adevarul, si Academia Catavencu. Si pentru ca ii numeste, alaturi de subsemnatul si pe Bacanu, si pe Cristoiu, si pe Nistorescu, ii atrag atentia, cu tot respectul cuvenit, ca si Evenimetnul Zilei este o institutie media care rezista. Cu sau fara Ringier. Cu sau fara Nahoi. Slava Domnului!
Daca tinem neaparat sa le lipim o eticheta unor patroni de presa, pe mine personal nu ma deranjeaza sa le spunem moguli ori oligarhi. Cu o singura conditie: sa le spunem la fel. Si unora, si altora. Cu ce sunt mai putini merituosi, in calitate de intemeietori de trusturi de presa, Adrian Sarbu ori Dan Voiculescu decat Ringier?
In definitiv, au facut acelasi lucru. Au pus banii, au angajat si au platit ziaristi pentru a face presa.
