Eroare criminala martie 6th, 2008
Insistenta cu care ma pronunt pentru necesitatea organizarii imediate a unui recensamant nu este o marota. Pur si simplu, alegerile locale parlamentare si prezidentiale vor fi bulversate in absenta unor informatii vitale despre populatie.
Pe de alta parte, ignorarea fatisa a acestei teme de catre partidele politice si lideri demonstreaza apetenta acestora de a se transforma in pescuitori in ape tulburi. Societatea va pierde enorm. Dar vor pierde si acele partide care, neavand indicatori referitor la propriul electorat si la electoratul altora, nu vor reusi sa treaca pragul electoral. Si, totusi, de ce e important sa avem un recensamant? Si de ce nu-l avem?
Asa cum este si firesc, intr-o perioada ce este marcata de transformari accentuate si accelerate, si structura populatiei se schimba. Din Romania au plecat, in cel mai mare exod din istorie, mase uriase de cetateni. Dar cati anume? Nu stie nimeni. Pentru ca la frontiera nu se tine nici evidenta nominala a oamenilor care pleaca, si nici evidenta numerica a acestora. Explicatia este ca, daca ar exista asemenea evidente, dreptul fundamental al cetatenilor ar fi incalcat. Cifra romanilor aflati in aceasta situatie este cuprinsa intre doua si patru milioane. O aproximatie periculos de larga pentru statisticieni, sociologi si analisti. In plus, nu se stie cine sunt cei care au parasit Romania. Cati barbati si cate femei. Care sunt grupele de varsta sau cele profesionale. Ori gradul lor de pregatire. Sau etnia acestora. Sau orientarea politica. Daca nu putem estima corect asemenea detalii, despre cei care se afla in afara granitelor Romaniei, este la fel de adevarat ca ne lovim de aceleasi necunoscute si in ceea ce-i priveste pe cei ramasi. Daca primii vor vota doar in mod accidental si intr-o proportie nesemnificativa, cetatenii ramasi in tara se vor duce in numar mare la urne. Iar despre ei nu se stie mai nimic. In orice sistem democratic din lume, pentru ca un partid ori un lider sa-si poata pregati campania si implicit mesajele electorale, este obligatoriu ca acesta sa cunoasca nevoile si aspiratiile comunitatii careia i se adreseaza. Pentru a primi voturi trebuie sa raspunzi sperantelor oamenilor. Dar sperantele sau chiar simplele dorinte ale acestora raman niste mari necunoscute, daca nu cunoastem structura populatiei cu drept de vot.
Atat timp cat cel putin zece la suta, daca nu cumva douazeci la suta, din numarul total al cetatenilor cu drept de vot nu se mai afla in tara si cand in absenta unui recensamant recent nu avem posibilitatea sa stim cine sunt votantii, este cu neputinta ca un partid politic sa-si poata elabora mesaje corecte. Cu exceptia purei intamplari. In consecinta, si strategiile sunt facute alandala. O dimensiune importanta a unui an electoral este data de sondajele de opinie. Acestea nu sunt simple instrumente de masurare a temperaturii electoratului, ci si mijloace de influentare. Daca cercetarile de piata sunt incorecte, rezultatele vor fi si ele incorecte si manipulatoare in totalitate. Dar cum sa ajungi la rezultate corecte, cand niciun institut nu are posibilitatea, in absenta datelor statistice, a unei esantionari stiintifice?
In doi ani extrem de importanti, 2008 si 2009, pentru destinul european al acestei tari, si in conditiile in care de patru ani societatea romaneasca este profund divizata, incrancenata, tensionata, alegerile sunt amenintate sa se desfasoare alandala. Pur si simplu, ca o consecinta a absentei unor date statistice ce ar putea fi furnizate doar printr-un recensamant. Ne place sa vorbim despre etica in politica. Despre principii. Fetisizam votul uninominal. Facem campanii pentru un parlament curat. Dar jucam la noroc soarta unei tari pentru viitorul ciclu electoral.
Linistea instalata in jurul temei recensamantului este intentionata. Suspecta. Vinovata. Premeditata. Criminala.
