România a demonstrat un interes crescut pentru criptoactive, fiind lider în Uniunea Europeană în acest domeniu, deși un sfert din populație nu dispune de un cont bancar, afirmă Florian Neagu, directorul Direcției de Stabilitate Financiară din Banca Națională a României.
„Conform estimărilor noastre, analizând 21 de state membre UE, România ocupă prima poziție în ceea ce privește preferința cetățenilor pentru aceste active”, a declarat Neagu la o conferință de specialitate.
Statisticile sugerează că fenomenul nu este unul minor. O altă estimare citată de oficialul BNR indică faptul că românii au acumulat deja criptoactive în valoare de până la 12 miliarde de euro.
Aproximativ 15% din populația activă se implică într-un fel sau altul în aceste investiții. În prezent, în România există în jur de 170 de ATM-uri cripto, un număr similar cu cel din Polonia și Cehia, a mai menționat Florian Neagu.
Educație financiară insuficientă comparativ cu Polonia
Neagu subliniază că entuziasmul pentru criptoactive trebuie să se bazeze pe o educație financiară solidă. „România are un scor de educație financiară de 54-55 din 100, în timp ce Polonia, care are o pondere similară a deținerilor de cripto, se situează la 64-65. Când nivelul educației financiare nu este printre cele mai bune din Europa, trebuie să ne asigurăm că investitorii conștientizează riscurile la care se expun”, a avertizat acesta.
O altă problemă importantă este incluziunea financiară. România se află pe ultima poziție în Europa în ceea ce privește proporția adulților cu conturi bancare, având sub 70%, comparativ cu o medie europeană de 94%.
„Uneori este normal să sari etape. Totuși, există momente când este mai bine să ne asigurăm că nu cauzăm mai mult rău decât bine”, a adăugat Neagu. El consideră că drumul natural ar trebui să înceapă cu un cont bancar, urmat de experiența pe piața bursieră. „Săriți peste aceste etape și să mergeți direct la criptoactive ar putea fi riscant.”
Impactul asupra economiei locale
Neagu a menționat un aspect macroeconomic mai puțin discutat: economia românească are nevoie ca economiile cetățenilor să rămână în țară, fie în bănci, fie în sectorul financiar nebancar, fie pe piața de capital. Investițiile în cripto, spune el, „se îndreaptă spre alte țări și susțin finanțele acestora, în special Statele Unite.”
În concluzie, banii care ar putea fi utilizați pentru dezvoltarea economică internă sunt redirecționați către alte piețe, ceea ce poate afecta economia națională.
Sursa articol: https://hotnews.ro/bnr-suntem-pe-primul-loc-in-ue-la-apetitul-pentru-criptoactive-si-pe-ultimul-loc-la-conturi-bancare-2373554
Sursa foto: Qing Luo / Pexels

