Politica alimentată de resentimente a câștigat teren în estul Germaniei. Însă și vest-germanii se confruntă cu întrebări dificile.
Recent, Magnus Brechtken, director adjunct al Institutului de Istorie Contemporană din München, principalul institut de acest tip din Germania, a acordat un interviu care a devenit viral. Titlul acestuia a fost „Mulți vest-germani sunt sătui de situație”.
Interviul a fost gândit ca o reamintire a unor evenimente istorice pentru est-germanii care se simt frustrați, în special pentru cei care ar putea vota pentru AfD din resentiment față de vest. Brechtken a afirmat că plângerile est-germanilor, ce durează de 36 de ani, sunt mai degrabă emoționale decât raționale, fiind rezultatul unei analize lipsită de onestitate.
De asemenea, el a subliniat că vestul Germaniei a demonstrat, în ultimele 75 de ani, că înțelege democrația și știe cum să gestioneze extremismul, având mai multe resurse pentru a contracara mișcările radicale și a preveni ascensiunea unor partide precum AfD. În contrast, est-germanii au arătat o tendință istorică spre soluții autoritare.
Carolin Würfel, scriitoare și jurnalistă, s-a întrebat cât din afirmațiile lui Brechtken sunt bazate pe fapte istorice și cât reprezintă opinii personale. Totuși, ea consideră că, în unele privințe, Brechtken are dreptate.
AfD s-a născut în Vest și „mușcă” din Est
Furia est-germanilor, popularitatea AfD, recentul succes al extremiștilor în Saxonia-Anhalt și așteptările pentru alegerile regionale din 20 septembrie ar trebui să ne reamintească fapte istorice importante și să ridice întrebări despre cauzele acestui fenomen. AfD a fost fondat în vestul Germaniei, iar o mare parte din conducerea sa provine din landuri vestice. Este crucial să ne întrebăm ce anume atrage est-germanii către AfD, dar și ce motivează anumiți vest-germani să sprijine un astfel de partid și să aleagă estul ca teren de dezvoltare.
Landurile din vest, care au afirmat că au realizat denazificarea după 1945 și s-au lăudat cu cultura memoriei, trebuie să analizeze la fel de urgent ca est-germanii de ce fascinația față de extremism persistă și de ce nu au fost implementate măsuri eficiente pentru a contracara mișcările de dreapta.
„Copilul” din ’89 a crescut și e furios
În 1989, mulți est-germani își doreau o integrare între socialism și capitalism, iar reunificarea nu era neapărat cea mai dorită opțiune. Mulți au avut impresia că procesul a fost gestionat defectuos, cu decizii impuse rapid.
Apoi a intervenit Treuhand, agenția responsabilă cu privatizarea economiei fostei RDG. 94% din companiile est-germane au fost preluate de investitori din vest, iar doar 6% au rămas în mâinile est-germanilor, ceea ce a dus la pierderea a aproximativ două milioane de locuri de muncă.
În anii 1990-1991, est-germanii au ieșit din nou în stradă, nu împotriva propriului guvern, ci împotriva celui perceput ca ocupant: Germania de Vest. Ei cereau alegeri noi și renegocierea acordurilor care le-au lăsat viața în incertitudine.
Detlev Karsten Rohwedder, șeful agenției Treuhand, a fost întrebat într-un interviu dacă nu se teme de o nouă revoluție în Germania de Est. La acea vreme, fosta RDG era tratată ca un copil care trebuia să respecte ordinele unui părinte mai înțelept. Acum, acel copil a crescut, dar își amintește experiențele dureroase. Ulrich Siegmund, reprezentant al AfD, s-a născut în anul reunificării.
Mesajul percutant cu care AfD a cucerit Estul
Una dintre principalele promisiuni ale AfD este recâștigarea controlului. Evenimentele recente din Saxonia-Anhalt reflectă o dorință de revanșă, est-germanii având curajul să spună „ajunge” unui Vest perceput ca opresor. Siegmund a afirmat că rezultatul a arătat că locuitorii din Saxonia-Anhalt nu mai acceptă să fie tratați cu superioritate.
„Vă aud. Vă văd. Da, aveți tot dreptul să fiți nemulțumiți.”
Carolin Würfel, jurnalistă, a observat că mulți dintre susținătorii AfD nu sunt familiarizați cu programul partidului, dar mesajul de validare pe care l-au primit a fost esențial. Campania a implicat evenimente comunitare cu mâncare și muzică, creând un sentiment de apartenență.
Deși mulți nu își dau seama că AfD nu va îmbunătăți viața în estul Germaniei, scopul partidului a fost să ofere oamenilor atenție în schimbul votului, ceea ce, în prezent, este crucial.
Orice va urma, toată lumea a știut
AfD, creat de vest-germani și sprijinit de est-germani, aspiră acum la putere la nivel național. Programul său se bazează pe idei care au fost odată îngropate de un război și o înfrângere totală: rasismul, superioritatea și disprețul față de cei excluși.
Aceasta nu este o problemă regională, ci una națională, care ar trebui să îngrijoreze toți cetățenii germani.
Un vot pentru AfD reprezintă un vot pentru aceste convingeri, chiar și în contextul frustrării și dorinței de a fi ascultați.
„Orice s-ar întâmpla în continuare, va fi greu să spunem că nu am știut.”
Carolin Würfel, jurnalistă.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/politica/de-ce-multi-est-germani-voteaza-afd-nu-este-o-ispita-mostenita-din-dictatura
Sursa foto: Inquam Photos
