În viziunea lui António Guterres, războaiele, inegalitatea, criza climatică și inteligența artificială sunt interconectate printr-o întrebare centrală: cine are puterea și cum o folosește?
În cadrul Adunării Generale a ONU, discursul lui Donald Trump a oferit o perspectivă diferită față de cea a secretarului general, așa cum subliniază Martin Waehlisch și Stefan Wolff într-o analiză publicată de The Conversation.
Crizele globale și puterea
În ultimul său discurs la Adunarea Generală, António Guterres a descris crizele mondiale ca fiind parte a unei probleme mai ample. La baza războiului, inegalității, urgenței climatice și inteligenței artificiale se află tema puterii: cine o deține, cine nu și modul în care aceasta este utilizată.
Guterres a menționat trei mari transformări în peisajul puterii globale. Prima este apariția unor noi centre de influență economică, politică și tehnologică între state. A doua este transferul puterii de la guverne la un număr restrâns de companii și indivizi. În cele din urmă, oamenii își cedează din ce în ce mai multă putere mașinilor, în contextul în care agenții AI devin capabili să acționeze în moduri imprevizibile, iar armele autonome devin din ce în ce mai comune.
Diferențele de viziune asupra inteligenței artificiale
Viziunile lui Guterres și Trump despre inteligența artificială au fost radical diferite. Guterres a inclus tehnologia în rândul provocărilor majore, similar cu războiul și inegalitatea, în timp ce Trump a propus redenumirea acesteia „superinteligență” și a respins preocupările legate de posibilele efecte negative, afirmând că Statele Unite vor „câștiga” în acest domeniu.
Premierul britanic Andy Burnham a declarat că Regatul Unit va lua inițiativa în stabilirea unor standarde internaționale pentru inteligența artificială, subliniind importanța colaborării între guverne și experți pentru a aborda problemele emergente.
Referitor la inegalitate, Guterres a discutat despre accesul la oportunități și resurse, evidențiind că țările în dezvoltare sunt blocate într-un sistem creat în anii ’40, care nu le oferă suficiente șanse. Trump, pe de altă parte, nu a abordat subiectul inegalității globale, ci a vorbit despre reducerea bugetului ONU și despre tăierea a mii de locuri de muncă din organizație.
Provocări internaționale și viziuni diferite
În discursul său, Guterres a subliniat importanța energiei regenerabile ca o formă de redistribuire a puterii, afirmând că „soarele nu aparține nimănui”, în contrast cu abordarea lui Trump, care a minimalizat schimbările climatice ca fiind simple strategii ale opoziției.
Ambele discursuri au abordat situația din Gaza, Guterres subliniind distrugerile și necesitatea ajutoarelor umanitare, în timp ce Trump a prezentat planul său de pace ca un succes, deși procesul este împotmolit.
Referitor la Iran, Trump a discutat despre un posibil acord pentru reconstrucția țării, dar a menționat și „anihilarea” regimului actual. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a reacționat, afirmând că țara sa a fost atacată cu tehnologii avansate, dar nu a cedat.
Guterres a încheiat prin a sublinia necesitatea ca puterea legii să primeze față de legea celui puternic, lăsând în urmă o lume în care, în ciuda provocărilor, ONU rămâne un loc pentru dialog și negocieri între liderii internaționali.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/cine-detine-puterea-in-lume-si-cum-o-foloseste
Sursa foto: Inquam Photos
